Salvatoarea „Lin II”: Noi dificultăți pentru patronul Leonardo în cazul evaziunii fiscale de peste 5 milioane de euro.
Decizia Curții de Justiție a UE referitoare la prescripția fraudelor grave permite continuarea procesului împotriva lui Florin Panea, patronul lanțului Leonardo, acuzat de evaziune fiscală de 26,5 milioane de lei. Parchetul Bihor a reluat urmărirea penală, inclusiv împotriva altor inculpați, și a decis efectuarea unei expertize necesare, care fusese anterior motivul pentru care judecătorii au restituit dosarul procurorilor. Această reluare a procedurilor oferă o nouă oportunitate de investigare în cazul acuzațiilor grave care îl vizează pe Panea.
Decizia Curții de Justiție a UE în cazul lui Florin Panea
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre care influențează semnificativ cazul lui Florin Panea, patronul lanțului de magazine Leonardo, acuzat de o evaziune fiscală de 26,5 milioane de lei. Parchetul Bihor a reînceput urmărirea penală împotriva acestuia și a celorlalți inculpați, dispunând totodată efectuarea unei expertize necesare, a cărei absență a dus la returnarea dosarului procurorilor.
Contextul cazului
În primăvara acestui an, dosarul lui Florin Panea părea să se îndrepte spre clasare, având în vedere că faptele investigate erau din perioada 2011-2015, iar răspunderea penală era considerată prescrisă. Acest context s-a schimbat radical datorită unei hotărâri emise de Curtea de Justiție a UE pe 16 iulie, care a permis reluarea urmăririi penale. Procurorii au invocat hotărârea „Lin II” pentru a justifica acțiunile întreprinse împotriva lui Panea.
Detalii despre acuzații
Dosarul a fost unul dintre cele mai mari cazuri de evaziune fiscală din Bihor, inițiat în 2015 de DIICOT și transferat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor la sfârșitul anului 2022. Acuzațiile la adresa lui Panea vizează înregistrarea a 705 facturi pentru achiziții fictive de produse, în calitate de administrator al trei societăți din grupul Leonardo. Aceste facturi proveneau de la șase firme care, la rândul lor, se alimentau de la societăți-fantomă.
Conform procurorilor, deși mărfurile existau, ele erau achiziționate fără documente legale de proveniență și vândute ulterior în magazinele Leonardo. Acest circuit al facturilor a permis deducerea ilegală a TVA, prejudiciul total estimat fiind de 26.579.381 lei. În vederea recuperării pagubei, anchetatorii au dispus sechestru pe bunuri evaluate la aproximativ 48 milioane de lei.
Implicarea expertizei în proces
Procesul a întâmpinat dificultăți în urma Deciziei 430 din 15 decembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit necesitatea unei expertize de specialitate pentru determinarea prejudiciului în cazurile de evaziune fiscală. Această obligație, introdusă prin Legea 126/2024, a dus la returnarea mai multor dosare vechi către parchete pentru refacerea lucrărilor contabile, un proces care poate dura luni sau chiar ani, crescând riscul prescrierii faptelor penale.
Conform unor surse, măsura afectează și alte cazuri notabile de evaziune fiscală, inclusiv pe cele ale unor persoane cunoscute din Bihor. Se subliniază că pentru a avea o luptă eficientă împotriva evaziunii fiscale, este esențial să se ofere sprijin adecvat procurorilor și judecătorilor în gestionarea acestor cazuri complexe.
Instrumente pentru soluționarea rapidă a cauzelor
Procurorul Cristian Ardelean, șeful Secției de urmărire penală a Parchetului Bihor, a subliniat importanța unor instrumente care să faciliteze soluționarea rapidă a cauzelor, fără a împovăra persoanele implicate cu formalități inutile.
Ce reprezintă "Lin II"
Termenul de prescripție se referă la perioada în care statul are dreptul de a trage o persoană la răspundere penală. Atunci când procurorii sau instanța efectuează un act de procedură care, conform legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului, cursul prescripției se întrerupe, iar termenul începe din nou de la zero. Totuși, situația s-a complicat după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională regula conform căreia „orice act de procedură” putea întrerupe prescripția, inclusiv cele de care persoana cercetată nu avea cunoștință. Din cauza lipsei de modificări legislative în Codul penal, între 25 iunie 2018 și 30 mai 2022, nu a existat un act legal care să întrerupă cursul prescripției.
În 2022, Înalta Curte a extins regula favorabilă inculpaților și asupra actelor efectuate începând din februarie 2014. Motivul a fost că regimul fără întreruperea prescripției, existent între iunie 2018 și mai 2022, constituia o lege penală mai favorabilă, ce trebuia aplicată retroactiv cauzelor aflate în curs. Astfel, nici actele de procedură realizate după intrarea în vigoare a noului Cod penal în 2014 nu mai puteau fi considerate întreruperi ale prescripției. Fără aceste întreruperi, timpul a trecut continuu, ceea ce a condus la clasarea multor anchete și la încetarea unor procese.
Intervenția "Lin II"
Hotărârea "Lin II" a fost pronunțată într-un caz legat de un dosar gestionat de Parchetul Curții de Apel Oradea și a ajuns la Înalta Curte. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat că, în cazul fraudelor grave ce afectează interesele financiare ale Uniunii, regula stabilită de ÎCCJ nu se aplică perioadei februarie 2014 - iunie 2018. Astfel, dacă în acea perioadă anchetatorii au realizat un act de procedură, acesta va întrerupe prescripția, iar de la acel moment va începe să curgă un nou termen.
Consecințele hotărârii CJUE
Decizia CJUE nu anulează prescripția și nu redeschide automat dosarele deja închise, dar poate ajuta anchetele și procesele în desfășurare care se referă la fraude grave ce afectează interesele financiare ale Uniunii, cu condiția ca prejudiciul să depășească 50.000 de euro. Această extindere a provocat deja o dispută între parchete. Parchetul General consideră că "Lin II" se aplică doar fraudelor legate de fonduri europene, evaziunii fiscale și contrabandei, în timp ce DNA susține că raționamentul CJUE poate fi aplicat și în anumite condiții în cazurile de corupție.
Divergențele de interpretare nu afectează cazul Leonardo, deoarece evaziunea prin facturi false și eludarea TVA se încadrează în sfera hotărârii europene conform ambelor perspective. De asemenea, hotărârile definitive nu pot fi contestate oricum. Potrivit DNA, recursul în casație poate fi formulat doar în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, respectând și celelalte condiții procedurale. Dacă termenul a fost depășit, hotărârea nu mai poate fi atacată pe această cale.
În cazul patronului Leonardo, prejudiciul estimat depășește 5 milioane de euro, iar termenul general de prescripție este de 10 ani, având în vedere actele de urmărire penală efectuate anterior.
Decizie a Parchetului Bihor privind răspunderea penală
În data de 25 iunie 2018, Parchetul Bihor a stabilit că răspunderea penală nu s-a stins și a dispus efectuarea expertizei solicitate de instanță. Decizia ulterioară va determina dacă cauza va fi retrimisă în judecată sau dacă se va adopta o altă soluție.
Verificări suplimentare în alte dosare
Conform verificărilor efectuate, dosarul Leonardo este primul în care Parchetul Bihor a aplicat hotărârea „Lin II”. Surse judiciare menționează că această hotărâre nu a fost invocată în anchetele Parchetului Curții de Apel Oradea sau în procesele aflate pe rolul Tribunalului Bihor. Parchetul Bihor va analiza toate cauzele ajunse la instanță în care au fost emise rechizitorii pentru evaziune fiscală cu prejudicii de peste 50.000 de euro. Această analiză va include stabilirea termenului de prescripție aplicabil fiecărui dosar și identificarea actelor care au întrerupt cursul acestora înainte de 25 iunie 2018.
Procurorul Cristian Ardelean a subliniat că fiecare dosar de pe rolul Tribunalului Bihor va fi examinat în detaliu, acest demers fiind unul complex. Printre cazurile care ar putea fi verificate se numără și un dosar de evaziune fiscală al constructorului Dorinel Edu, care a fost trimis în judecată pentru o fraudă de aproape 1,5 milioane de lei, comisă între 2015 și 2018. Acesta ar fi introdus în contabilitate numeroase facturi pentru lucrări de construcții și achiziții fictive de materiale, utilizând firme fantomă care nu au prestat niciun serviciu.
Rămâne de văzut dacă hotărârea „Lin II” va influența și acest caz.