Românii, cei mai defavorizați din Europa în privința vacanțelor: 61,4% nu își pot permite un concediu de o săptămână.

România, pe primul loc în Uniunea Europeană în privința vacanțelor nepermise

Conform datelor Eurostat pentru anul 2025, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cetățenii care nu își pot permite o vacanță de șapte zile pe an. Un procent de 61,4% dintre români afirmă că nu au posibilitatea să își permită o astfel de vacanță, în contrast cu media Uniunii Europene, care se situează la 27,5%. La distanță considerabilă se află Grecia, cu 46,6%, urmată de Bulgaria și Ungaria, ambele cu 39,1%. La polul opus, Luxemburg se evidențiază cu doar 10,6% dintre locuitorii săi în această situație, urmat de Suedia cu 12,4% și Țările de Jos cu 12,8%. Diferența dintre România și Luxemburg ajunge la 50,8 puncte procentuale. Astfel, în timp ce în Uniunea Europeană aproape trei din zece persoane nu își permit o vacanță de o săptămână, în România acest procent este de peste șase din zece.

Pentru mulți români, concediul nu mai este o cheltuială inclusă automat în bugetul anual. În condițiile în care veniturile abia acoperă cheltuielile de zi cu zi, vacanțele reprezintă adesea unele dintre primele cheltuieli care pot fi amânate sau eliminate. Situația veniturilor contribuie, cel puțin parțial, la această realitate. În 2024, salariul mediu anual pentru un angajat cu normă întreagă în România era de 21.108 euro, comparativ cu 39.800 de euro la nivelul Uniunii Europene.

Impactul veniturilor asupra turismului

Sectorul turismului, incluzând hotelurile, pensiunile, restaurantele, agențiile de turism și transportatorii, depinde în mare măsură de cheltuielile turiștilor. Unul dintre factorii care a stimulat cererea pentru turismul intern în ultimii ani a fost voucherele de vacanță. În 2025, valoarea voucherelor acordate angajaților din instituțiile publice a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei. În 2026, suma a rămas constantă la 800 de lei, dar numărul potențialilor beneficiari a fost diminuat, pragul de venit net pentru acordarea voucherelor coborând de la 8.000 la 6.000 de lei. Aceste vouchere sunt destinate exclusiv serviciilor turistice, în special celor din România.

Pentru un angajat cu un buget restrâns, diferența dintre un voucher de 1.600 de lei și unul de 800 de lei poate însemna o reducere semnificativă a cheltuielilor pentru vacanță, transformând o vacanță în mare parte acoperită de acest beneficiu într-una care necesită o contribuție substanțială din propriul buget. Această schimbare se reflectă deja în cifrele decontărilor voucherelor. În primele șase luni din 2026, au fost emise vouchere în valoare totală de 319.198.563,22 lei, iar valoarea celor decontate a ajuns la 289.246.403,92 lei. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, valoarea voucherelor emise a scăzut cu 2%, în timp ce valoarea celor decontate s-a redus cu 60%, conform datelor centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). În luna iunie 2026, au fost emise vouchere în valoare de 117.681.542,65 lei, iar cele decontate au totalizat 74.775.266 de lei.

„Odată cu stabilirea pragului de 800 de lei pentru angajați, decontările au scăzut la jumătate și s-au stabilizat, exact așa cum era anticipat. La nivelul voucherelor de vacanță emise, scăderea de la un an la altul este de doar 2%. În schimb, valoarea decontărilor a fost afectată semnificativ,” se arată în raportul de specialitate.

Scăderea voucherele de vacanță și impactul asupra turismului românesc

Se preconizează o continuare a scăderii numărului de vouchere de vacanță în 2026, după ce în 2025 a fost înregistrată o diminuare de 10%. Anul trecut, turiștii aveau la dispoziție vouchere în valoare de 1.600 de lei din emisiunile anterioare, iar dispariția voucherelor cu valori mai mari a condus, în mod natural, la o reducere a sumelor disponibile pentru vacanțe. Aceasta nu doar că a redus numărul deținătorilor, dar a și micșorat bugetele acestora, diminuând astfel apetitul pentru călătorii în România. Acest trend este deja vizibil prin scăderea rezervărilor timpurii. Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel, a solicitat Guvernului prelungirea cu cinci ani a cadrului legal pentru emiterea voucherelor de vacanță, acoperind perioada 2027-2031, și o indexare a valorii acestora în funcție de rata inflației.

Modelul voucherelor de vacanță din Republica Moldova

ANAT a subliniat un model adoptat în Republica Moldova, unde, începând din 2026, angajatorii din sectorul privat pot oferi voluntar vouchere de vacanță, printr-un mecanism fiscal susținut de stat. Aceste vouchere pot ajunge la 50% din salariul mediu lunar pe economie, adică aproximativ 8.700 de lei moldovenești în 2026. Pentru angajat, voucherul este neimpozabil și poate fi utilizat exclusiv pentru servicii turistice în Republica Moldova. În România, companiile private au posibilitatea de a oferi vouchere de vacanță, dar acest lucru rămâne opțional, cu costuri suportate integral de angajator, iar facilitatea fiscală permite deductibilitatea la calculul impozitului pe profit în limita prevăzută de legislație. Au existat propuneri pentru un mecanism care să permită firmelor să deducă o parte din valoarea voucherelor acordate angajaților din impozitul pe profit, dar această propunere nu a fost implementată.

Provocările turismului românesc

Industria turistică din România solicită măsuri care să stimuleze cererea, având în vedere că puterea de cumpărare a românilor rămâne scăzută. Potrivit ANAT, în România sunt în desfășurare peste 2.000 de proiecte de investiții în turism, cu o valoare estimată la peste 6 miliarde de euro. Totodată, primul semestru din 2026 s-a încheiat cu un grad de ocupare de doar 25-30%. Pentru hotelieri și proprietarii de pensiuni, problema este clară: dacă turiștii dispun de mai puțini bani pentru vacanțe, camerele rămân neocupate. Atunci când cheltuielile turiștilor scad, încasările sunt afectate nu doar în domeniul cazării, ci și în restaurante, transport, agrement și alte servicii. Deși voucherele pot contribui la creșterea veniturilor în piață, ele nu pot rezolva de una singură problemele cu care se confruntă turismul românesc.

Prețurile ridicate, raportul calitate-cost, diversitatea ofertei și competitivitatea destinațiilor sunt aspecte ce trebuie abordate simultan. În ultimii ani, au fost realizate investiții noi și au apărut din ce în ce mai multe unități de cazare, inclusiv în sectorul all-inclusive. Totuși, pentru ca aceste investiții să atragă clienți, este esențial ca oamenii să aibă capacitatea financiară de a pleca în concediu. Datele Eurostat evidențiază gravitatea acestei situații în România: pentru mai mult de 60% din persoanele de cel puțin 16 ani, o săptămână de vacanță reprezintă o cheltuială considerată inaccesibilă.

Provocările financiare ale familiilor în 2023

Anul 2023 a adus cu sine o serie de dificultăți financiare pentru multe familii, care se confruntă cu creșteri semnificative ale costurilor de trai. Inflația, prețurile ridicate la alimente și utilități au pus o presiune considerabilă asupra bugetelor gospodăriilor.

Impactul creșterii prețurilor

Creșterea prețurilor a afectat în mod direct capacitatea familiilor de a-și gestiona cheltuielile lunare. Multe gospodării se văd nevoite să facă alegeri dificile, renunțând la anumite bunuri și servicii esențiale pentru a se încadra în limitele bugetului disponibil.

Strategii de adaptare

În fața acestor provocări, familiile au început să adopte strategii de economisire. De la reducerea cheltuielilor la divertisment până la căutarea de oferte mai bune pentru utilități, gospodăriile caută soluții pentru a-și gestiona mai eficient resursele financiare.

Perspective pentru viitor

Pe măsură ce 2023 avansează, nu se preconizează o îmbunătățire semnificativă a situației financiare pentru multe dintre acestea. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru a sprijini familiile afectate de aceste dificultăți economice, asigurându-se că acestea au acces la resursele necesare pentru a-și menține standardul de viață.