Reducerea birocrației la ghișeu: autoritățile ar putea să verifice direct datoriile și plățile cetățenilor și companiilor.

Propunere Legislativă pentru Verificarea Situației Fiscale

O propunere legislativă recent depusă la Senat de către parlamentarii USR preconizează ca autoritățile să efectueze verificări directe asupra situației fiscale a persoanelor fizice și juridice, precum și asupra plății impozitelor, amenzilor și altor obligații către stat. Proiectul, înregistrat cu numărul B534/2026, are rolul de a modifica și completa Codul de procedură fiscală și se află în prezent în faza de dezbatere parlamentară.

Înregistrată pe 23 septembrie 2026, inițiativa nu a primit încă numărul de înregistrare la Camera Deputaților. Una dintre cele mai semnificative modificări propuse este introducerea unui nou articol, art. 160¹, care stipulează că autoritățile și instituțiile publice competente vor avea obligația de a verifica direct situația fiscală a unei persoane fizice sau juridice prin intermediul sistemelor fiscale și informatice ale statului. Astfel, dacă informațiile necesare sunt disponibile electronic, instituțiile nu vor mai fi obligate să solicite contribuabilului certificatul de atestare fiscală sau alte documente care să ateste situația fiscală sau absența datoriilor fiscale restante.

În esență, dacă o instituție poate accesa direct din sistemele statului informațiile referitoare la datoriile fiscale ale unei persoane sau firme, nu va mai fi necesară prezentarea documentului care confirmă acest aspect. Totuși, proiectul nu elimină complet certificatul fiscal, acesta putând fi solicitat în continuare în situații tehnice în care informațiile nu pot fi obținute direct sau când legea impune explicit prezentarea lui. În aceste circumstanțe, autoritatea va trebui să documenteze în scris motivul pentru care verificarea directă nu a fost posibilă.

Verificarea Plății Obligațiilor Fiscale

O altă modificare semnificativă se referă la plata obligațiilor către instituțiile publice. Proiectul introduce art. 163¹, care stipulează că în cadrul procedurilor administrative, în care soluționarea unei cereri sau prestarea unui serviciu public depind de plata unor taxe, tarife, amenzi, contribuții sau alte sume, instituția competentă va trebui să verifice direct efectuarea și, dacă este cazul, încasarea plății. Verificarea ar putea fi efectuată prin evidențele proprii ale instituției, prin sistemele informatice disponibile sau prin unitățile Trezoreriei Statului.

Dacă plata poate fi identificată și verificată direct, instituția nu va mai solicita cetățenilor sau firmelor chitanțe, ordine de plată sau alte documente doveditoare. Proiectul prevede, de asemenea, anumite excepții în care dovada plății poate fi solicitată, cum ar fi în situațiile în care plata nu este identificabilă sau validată direct, când informațiile disponibile sunt incomplete sau conțin neconcordanțe, sau când plata a fost realizată printr-un canal care nu permite verificarea directă.

În aceste cazuri, instituția va trebui să documenteze în scris motivul pentru care plata nu a putut fi verificată direct. De asemenea, inițiativa preconizează ca dovada plății să poată fi transmisă electronic, facilitând astfel procesul administrativ.

Modificări legislative privind dovada plății

Se propune ca dovada plății să fie prezentată de debitor sau plătitor, iar instituțiile publice vor accepta transmiterea acesteia prin mijloace electronice, conform condițiilor stabilite de fiecare instituție în parte. Această modificare are scopul de a completa regula verificării directe, astfel încât cetățenii să nu fie obligați să revină la o procedură exclusiv pe suport de hârtie atunci când instituția nu poate verifica singură plata.

Termene pentru implementare

Proiectul legislativ nu se limitează doar la introducerea unor reguli generale, ci stabilește și termene clare pentru implementare. Dacă legea va fi adoptată și publicată în Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor, ANAF, organele fiscale locale și unitățile Trezoreriei Statului vor avea la dispoziție 90 de zile pentru a modifica și completa procedurile administrative necesare aplicării noilor reguli. De asemenea, în termen de 180 de zile, instituțiile vor trebui să asigure funcționarea mecanismelor necesare pentru aplicarea legii.

Mecanism de monitorizare

Proiectul introduce un mecanism de monitorizare, Ministerul Finanțelor urmând să publice anual, până la 31 mai, un raport privind stadiul implementării mecanismelor de verificare directă a situației fiscale și a plăților. Instituțiile competente vor fi obligate să transmită informațiile necesare pentru acest raport până la 31 martie.

Reguli privind accesul la informații

Propunerea legislativă include reguli referitoare la accesul la informațiile fiscale și de plată. Verificările directe vor fi realizate doar în limita strict necesară îndeplinirii atribuțiilor legale ale instituției, respectând normele de secret fiscal, protecția datelor personale și securitatea informațiilor. Proiectul prevede, de asemenea, trasabilitatea accesărilor sistemelor informatice.

Scopul inițiativei

Expunerea de motive subliniază că inițiativa nu urmărește eliminarea certificatului de atestare fiscală sau a dovezii plății atunci când acestea sunt necesare conform legii. Scopul proiectului este de a schimba procedura în situațiile în care informațiile pot fi obținute direct de instituția publică, facilitând astfel utilizarea datelor deja deținute de administrație, în loc ca cetățenii sau firmele să fie nevoiți să obțină documente de la o instituție pentru a le depune la alta.

Reducerea birocrației

Proiectul vizează reducerea birocrației, simplificarea interacțiunii dintre cetățeni, firme și instituții, utilizarea eficientă a bazelor de date ale statului și creșterea interoperabilității între instituțiile publice. Legea ar urma să intre în vigoare, în principiu, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, însă modificările care afectează Codul de procedură fiscală vor fi aplicabile după 180 de zile de la publicare. În prezent, aceste prevederi se află în faza de propunere legislativă și sunt înregistrate la Senat pentru dezbatere, fără a reprezenta încă o obligație legală pentru instituțiile publice.