Reciclarea devine populară: Oradea, lider național în colectarea separată a deșeurilor textile
Orădenii au demonstrat o eficiență remarcabilă în colectarea hainelor, atingând un impresionant total de peste 570 de tone în decursul unui an, ceea ce le asigură prima poziție în clasamentul național al reciclării textilelor. Cu toate acestea, această realizare nu este lipsită de dificultăți. În oraș se confruntă cu probleme precum vandalizarea containerelor de colectare și existența unei piețe paralele care caută să profite de pe urma donațiilor. Aceste provocări pun în discuție sustenabilitatea eforturilor de reciclare și necesitatea de a proteja inițiativele de mediu.
Orădenii, lideri în reciclarea textilelor
Orașul Oradea se află pe primul loc în România în ceea ce privește reciclarea textilelor, cu o impresionantă cantitate de peste 570 de tone colectate într-un singur an. Această realizare remarcabilă se confruntă însă cu diverse probleme, inclusiv vandalizarea containerelor și existența unei piețe paralele care caută să profite de donațiile destinate celor nevoiași.
Impactul industriei textile asupra mediului
Conform statisticilor, un european cumpără anual aproximativ 19 kilograme de haine și aruncă 12 kilograme. Industria textilă se dovedește a fi una dintre cele mai poluante, având un impact mai mare asupra mediului decât transportul aerian. Producția materialelor textile necesită un consum semnificativ de apă, iar cultivarea bumbacului și a altor fibre ocupă de asemenea terenuri importante. De exemplu, pentru fabricarea unui singur tricou din bumbac sunt necesari aproximativ 2.700 de litri de apă dulce, echivalentul necesarului de apă potabilă al unei persoane timp de doi ani și jumătate.
Colectarea deșeurilor textile în Oradea
În conformitate cu o directivă europeană, toate țările din Uniunea Europeană sunt obligate, începând cu 1 ianuarie 2025, să implementeze colectarea separată a deșeurilor textile, iar România a adoptat deja această regulă. Oradea dispune în prezent de 110 containere pentru colectarea hainelor, dintre care jumătate sunt gestionate de asociația Filantropia. Aceasta strânge haine vechi din 2018 pentru a le oferi persoanelor defavorizate. Preotul Laurențiu Lazăr, președintele Filantropia Oradea, explică faptul că mulți enoriași donează haine, iar containerele au fost create pentru a facilita procesul de colectare.
Procesele de reciclare a textilelor
Hainele colectate sunt dezinfectate și sortate pentru a se stabili dacă pot fi reutilizate. Cele care sunt în stare bună sunt donate persoanelor nevoiașe sau vândute în magazine second-hand. Restul hainelor sunt transformate în lavete industriale sau incinerate în fabrici, cum ar fi cea de ciment de la Aleșd. Hainele care nu pot fi reutilizate sau valorificate energetic ajung la gropile de gunoi. Un studiu realizat în cadrul programului Harta Reciclării, în colaborare cu asociația Ecoteca, arată că, în 2025, din totalul textilelor colectate în Oradea, 28% au fost reutilizate prin donații, 16,5% reciclate material, 11,5% valorificate energetic și 44% eliminate prin depozitare.
Provocări în procesul de colectare
Analiza menționată relevă că, în Oradea, s-au strâns anul trecut 3,05 kg de haine vechi pe cap de locuitor, plasând orașul pe locul doi la nivel național, după Sibiu, care a înregistrat 3,35 kg per locuitor. Totuși, Oradea se află pe primul loc în ceea ce privește cantitatea totală colectată, cu 572 de tone de deșeuri textile. Marius Munteanu, managerul TexCycle România, a subliniat că Oradea a beneficiat de o primărie deschisă la propunerea de a amplasa containere, ceea ce a contribuit la acest succes. De asemenea, orădenii au posibilitatea de a duce textile la două puncte de aport voluntar administrate de RER Vest, în mod gratuit.
Colectarea textilelor în Oradea: Provocări și soluții
Pe străzile Oradiei, colectarea textilelor a devenit o practică obișnuită, însă nu fără neajunsuri. Containerele destinate acestui scop sunt adesea vandalizate, unii indivizi recurgând la incendierea sau deteriorarea acestora în încercarea de a obține hainele din interior. Laurențiu Lazăr, președintele organizației Filantropia, menționează că au existat cazuri în care părinții și-au introdus copiii în containere pentru a scoate haine. Aceste acte nu sunt întotdeauna motivate de nevoia de îmbrăcăminte, ci și de un spirit întreprinzător. Există o rețea de comercianți care vând haine second-hand în târgurile din satele din jur, iar aceștia încearcă să-și facă stocurile din containerele de colectare.
Necesitatea ajustării sistemului de colectare
Deși colectarea textilelor funcționează într-o oarecare măsură, Primăria Oradea trebuie să implementeze ajustări. Legea care impune colectarea separată a textilelor stipulează că acestea trebuie ridicate de operatorii licențiați de salubritate, în acest caz fiind vorba de RER Vest. Pe modelul deșeurilor reciclabile, compania de salubritate ar trebui să transfere textilele firmelor specializate în valorificarea acestora. Dacă aceste materiale sunt duse la groapa de gunoi, eforturile de separare devin inutile. Este esențial să se clarifice cine va suporta costurile colectării, mai ales dacă aceasta nu va mai fi realizată de companiile care se ocupă de valorificare. Managerul TexCycle sugerează că ar trebui implementată o schemă de răspundere extinsă pentru producătorii de textile, obligându-i să contribuie financiar la recuperarea acestora din piață.
Exemplul ambalajelor de băuturi
Schemă similară funcționează deja pentru ambalajele de băuturi, unde producătorii plătesc taxe către organizații special înființate, iar aceste sume sunt redistribuite autorităților locale în funcție de cantitățile reciclate. Dacă un model similar ar fi aplicat și pentru textile, costurile ar fi transferate asupra industriei care generează problema, facilitând astfel o colectare sustenabilă. Până atunci, sistemul depinde de bunăvoința comunității.
Opiniile cetățenilor despre colectarea textilelor
Ce părere au orădenii despre colectarea textilelor? Unii, precum Florica Popescu, consideră că aceste containere sunt utile și că aruncarea hainelor în ele reprezintă un act de caritate. Miși Herman menționează că a observat că hainele sunt sortate de o dubă, iar cele bune sunt păstrate, sugerând că ar putea fi pentru utilizare personală. Mihaela Groza apreciază amplasarea acestor containere și speră că Primăria nu va renunța la ele, în timp ce Paul Cristian are impresia că multe haine ajung la second-hand-uri, nu la cei care au cu adevărat nevoie. Lenuța Pop își exprimă speranța că hainele vor ajunge la cei săraci, în timp ce Mariana preferă să ofere hainele direct familiilor nevoiașe, asigurându-se astfel de destinația acestora.