Administrația Bazinală de Apă Crișuri administrează primul polder cu zonă umedă din România, o suprafață de aproape 700 de hectare, protejată prin diguri și străbătută de canale care susțin un rezervor natural de apă de 6 hectare. Această infrastructură nu doar că oferă protecție împotriva inundațiilor, ci servește și ca sursă de apă naturală. Fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna, a subliniat importanța colaborării între instituțiile responsabile cu gestionarea apei, avertizând că neadaptarea la provocările legate de apă ar putea compromite atât economia, cât și mediul înconjurător. Proiectul, inițiat în timpul mandatului său, este considerat unic în țară.
Administrația Bazinală de Apă Crișuri finalizează primul polder cu zonă umedă din România
Administrația Bazinală de Apă Crișuri a gestionat cu succes realizarea primului polder cu zonă umedă din România. Această incintă acoperă aproape 700 de hectare, fiind îndiguită și traversată de canale care alimentează un „rezervor” natural de apă de 6 hectare. Proiectul nu doar că servește ca măsură de apărare împotriva inundațiilor, dar are și rolul de rezervor natural de apă. Fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna, a subliniat că este esențial să ne unim eforturile în gestionarea apei, avertizând asupra provocărilor economice și ecologice ce ne așteaptă.
Finalizarea unui proiect unic
„Acesta este singurul polder complet finalizat în țară, cu lucrările decontate”, a declarat directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor, în cadrul unei prezentări ce a avut loc vineri, în prezența actualei ministre a Mediului, Diana Buzoianu, și a vicepremierului Tánczos Barna. Proiectul a transformat o acumulare nepermanente de apă din Sălard într-un rezervor natural imens. „Am abordat simultan două probleme: apărarea împotriva inundațiilor în perioadele ploioase și reținerea apei în timpul secetelor. Am creat o incintă capabilă să rețină 15 milioane de metri cubi de apă, prevenind inundațiile în aval, inclusiv în partea maghiară, și am realizat prima zonă umedă într-un polder”, a adăugat Pásztor.
Proiectul susținut de fonduri PNRR
Executarea acestui proiect, finanțat prin PNRR, a început anul trecut și s-a încheiat cu două luni mai devreme și cu economii semnificative. Directorul ABA Crișuri a menționat că valoarea lucrării a fost de 22 milioane lei, iar economiile s-au ridicat la 3,6 milioane lei. Lucrările au inclus protejarea a 670 hectare între Sâniob și Sălard cu diguri împotriva inundațiilor, precum și reamenajarea vechilor albii ale cursurilor de apă temporare, care alimentează zona umedă de 6 hectare.
Importanța gestionării apei
Pásztor a explicat că inițiativa urmărește să mențină apa în natură, subliniind că „orice picătură de apă contează”. Crearea de zone umede este esențială pentru ajutarea pânzei freatice. Fostul ministru Tánczos Barna a confirmat gravitatea penuriei de apă din România, menționând că proiectul realizat de ABA Crișuri la Sălard este un exemplu singular, având în vedere că în alte Administrații Bazinale de Ape a existat un dezinteres total față de astfel de inițiative.
Proiecte de gestionare a apei în România
Diferența în implementarea proiectelor de apă în România este dată de echipa actuală, care a avut un succes remarcabil în comparație cu celelalte echipe care au gestionat inițiative similare în trecut. În 2021, venind dintr-o zonă rurală și observând nevoile acutizate de apă, precum și concepțiile învechite care au dus la degradarea râurilor, am propus utilizarea fondurilor europene pentru a dezvolta proiecte menite să rețină apa. Apa reprezintă o resursă vitală, iar dacă nu conștientizăm provocările viitoare legate de gestionarea acesteia și nu colaborăm eficient între instituțiile responsabile, precum ANAR, ANIF și Ministerul Agriculturii, ne vom confrunta cu dificultăți economice și ecologice majore, a precizat vicepremierul Tánczos.
Investiții în siguranța comunităților
Proiectele discutate au rolul de a crește siguranța comunităților, de a reduce riscurile de inundații și de a moderniza sistemul de gospodărire a apelor prin digitalizare și monitorizare în timp real. Actualul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat importanța acestor investiții, menționând că sunt primele finalizate în sectorul apărării împotriva inundațiilor prin PNRR.
Digitalizarea infrastructurii de apă
Polderul de la Sălard include soluții de digitalizare, precum senzoristică, GIS și capacitatea de a oferi imagini satelitare în timp real pentru a monitoriza atât nivelul apei, cât și ecosistemele acvatice. În cadrul acestor lucrări, pe o suprafață de 670 de hectare îndiguită, au fost plantați peste 1.600 de copaci, contribuind la o reabilitare ecologică, conform directorului ABA Crișuri.
Lucrări hidrotehnice
Lucrările hidrotehnice au inclus intervenții asupra digurilor și echipamentelor, precum refacerea golirii de fund și a turnului de manevră, precum și realizarea unui deversor de acces și a infrastructurii necesare. De asemenea, au fost amenajate canale de acces și drumuri tehnologice, care facilitează exploatarea în siguranță și intervențiile rapide în caz de urgență.
Monitorizarea în timp real
Componenta de digitalizare asigură monitorizarea în timp real a nivelurilor de apă, ceea ce permite o gestionare mai eficientă a resurselor, în contextul în care fenomenele hidrologice extreme devin tot mai frecvente. Vineri, vicepremierul Tánczos Barna și ministra Diana Buzoianu au asistat, de asemenea, la reluarea acumulării de apă în Barajul Leșu, după o perioadă de 12 luni în care a fost închis din cauza infiltrațiilor, la un an după demararea lucrărilor de reabilitare, finanțate cu peste 206 milioane lei din PNRR.
