Pelerinajul poetic ajuns la a IX-a ediție - „Pe Crișuri în sus”
Pe 26 septembrie, s-a desfășurat a noua ediție a Pelerinajului poetic „Pe Crișuri în sus”, o inițiativă a membrilor Cenaclului literar al Baroului. Această ediție a fost marcată de participarea, în premieră, a unor invitați speciali, care au adus un plus de diversitate și creativitate evenimentului. Pelerinajul a reunit poeți și iubitori ai literaturii, oferind un cadru propice pentru recitarea de versuri și explorarea frumuseții peisajului local. Atmosfera a fost una de sărbătoare a cuvântului scris, subliniind importanța culturii în comunitate și promovând dialogul între generații. Această manifestare literară continuă să fie un punct de atracție pentru pasionații de poezie din întreaga regiune
Pelerinajul poetic, ediția a IX-a - „Pe Crişuri în sus”
Pe 26 septembrie, a avut loc cea de-a noua ediție a Pelerinajului poetic „Pe Crişuri în sus”, un eveniment organizat de membrii Cenaclului literar al Baroului. La această ediție au participat, în premieră, poeții Lucian Scurtu, Ioan F. Pop, Viorel Boldiş, Dan Bulzan Borode, avocatul Şerban Nicolae, notarul poet Aurel Măduţa, profesorul Victor Albu, alături de scriitorul George Roca din Australia și familia de avocați Balaci Paşcu și Balaci Antiţa.
În contextul rolului esențial al avocaților în apărarea libertății, a fost evocat avocatul unionist Barbu Ştefănescu Delavrancea, alături de alte personalități, precum Titu Maiorescu, Take Ionescu, Nicolae Titulescu și Mihail Kogalniceanu. Nicolae Iorga sublinia că evocările nu reînvie morții, dar aduc în față chipurile marilor personalități ale trecutului, pe care mulți nu le cunosc sau le-au uitat.
Barbu Ştefănescu Delavrancea, autor al trilogiei dramatice cunoscute (Apus de soare, Viforul și Luceafărul), a avut o dramă personală, murind pe 1 mai 1918, înainte de a vedea împlinirea idealului unirii românilor, pentru care a militat întreaga viață. Avocatul a promovat ideea unirii cu Antanta și a subliniat importanța Franței pentru România, afirmând: „Eu nu înţeleg România fără Franţa, Franţa fără Luvru şi Luvru fără «Gioconda»”. În calitate de ministru al lucrărilor publice, Delavrancea a susținut dezvoltarea României moderne, pledând pentru dezvoltarea portului Constanţa și pentru irigarea Bărăganului.
Delavrancea a fost, de asemenea, apărătorul lui I. L. Caragiale în procesul de calomnie intentat de acesta lui A.C. Caion, câștigând procesul și obținând condamnarea lui Caion la închisoare și despăgubiri.
Omagiul adus lui Iosif Vulcan
După depunerea coroanelor de flori la bustul lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, grupul de scriitori și avocați s-a îndreptat spre bustul lui Iosif Vulcan din Holod, cunoscut ca nașul poetic al lui Eminescu. Iosif Vulcan, o personalitate providențială, a scris în martie 1866 despre debutul lui Eminescu: „Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june de numai 16 ani, care, cu primele sale încercări, trimise nouă, ne-a surprins plăcut…”.
Scriitorul Ioan F. Pop, fost custode al Muzeului memorial Iosif Vulcan din Oradea, a subliniat importanța acestuia ca animator cultural în Transilvania, menționând contribuția sa la înființarea revistei Familia, debutul lui Mihai Eminescu în revista de la Pesta și apărarea limbii și culturii române în fostul Imperiu austro-ungar.
Omagiu adus culturii românești la Beiuș
Denumirea revistei FAMILIA a subliniat unirea tuturor românilor într-o familie a întregului Neam Românesc. După decesul animatorului cultural Iosif Vulcan, acesta a lăsat o donație de 28.000 florini pentru elevii defavorizați de la liceul Samuil Vulcan din Beiuș, continuând astfel să sprijine educația și cultura tinerilor din Bihor.
La Beiuș, pelerinii au depus o jerbă de flori la bustul poetului Gheorghe Pituț, despre care a vorbit poetul Pașcu Balaci, ce îl vizita frecvent pe Pituț la redacția revistei Viața Românească. Balaci a exprimat regretul pentru dispariția poetului în 1991, la doar 51 de ani, dar a menționat că soția acestuia, Valentina Pituț, a contribuit la publicarea unei antologii de poezie la Editura Academiei. De asemenea, poeta Maria Vaida din Drăgănești a obținut doctoratul la Cluj-Napoca cu o lucrare despre poezia lui Pituț.
La bustul lui Mihai Eminescu, ridicat cu sprijinul notarului Iosif Tocoian, a fost depusă o coroană de flori din partea familiei Balaci, iar scriitorul George Roca din Australia a recitat versuri eminesciene. Participanții au cântat melodii precum „O, rămâi” și „Pe lîngă plopii fără soț”, iar notarul Tocoian și profesorul de muzică Remus Lazea au oferit fiecărui participant un exemplar din revista Asociației de cultură Lioara, intitulată Cadențe.
Grupul a continuat spre Drăgănești, unde a depus o jerbă de flori la bustul scriitorului Viorel Horj, evocând personalitatea acestuia. Pelerinii s-au îndreptat apoi spre Ștei, unde au depus o coroană de flori la bustul folcloristului Miron Pompiliu. Primăria și Consiliul Local au omagiat contribuția sa în cadrul Zilei Șteiului. Se știe că Mihai Eminescu s-a inspirat din colecția de doine și cântece populare a lui Miron Pompiliu, în special din doina „Ce te legeni, bradule…”, care a influențat creația sa „Ce te legeni, codrule”.
Primarul Șteiului, ing. Ioan Balaj, a invitat pelerinii să participe la festivitățile dedicate Zilelor orașului Ștei. După ceremonia de acordare a titlului de cetățean de onoare unor personalități locale și a unei festivități pentru cuplurile care au marcat 50 de ani de căsnicie, a fost lansată cea de-a cincea carte de sonete dedicată orașului, scrisă de avocatul dr. Pașcu Balaci. Cartea, intitulată „Cu viața pe uraniu călcând - Ștei, 70 de ani în 70 de sonete”, publicată la Editura Aureo din Oradea, continuă seria de lucrări dedicate orașului. Aceasta include titluri precum „Scrisorile secrete ale tovarășului Ivan din Ștei către iubita sa din Moscova” și „Cartea de uraniu”. Recenta apariție editorială descrie, prin arta sonetului, descoperirea aflorimentului de uraniu în ultima zi a lunii aprilie 1949, pe Valea Plaiului.
Destinul satului Băiţa și evoluția orașului Ştei
În amonte de satul Băiţa, destinul satului Ştei a fost marcat de Decretul nr. 12 din 10 ianuarie 1956, prin care a devenit oraș, iar pe 16 ianuarie 1958 a fost redenumit oraș Dr. Petru Groza. Acest sat a fost dotat cu un ministru care raporta la București despre exploatarea zăcămintelor de uraniu și a beneficiat de un aeroport pentru avioanele Antonov 2, ce transportau eşantioanele de uraniu pur către Moscova.
Omagiu adus minerilor din Băiţa Plai
Autorul a dedicat un sonet minerilor din minele de la Băiţa Plai, evidențiind sacrificiile lor prin versuri care exprimă recunoștința și respectul față de cei care și-au pierdut viața sub pământ. Sonetul evocă imaginea simplă a crucilor de lemn și a suferințelor îndurate de aceștia în timpul muncii.
Vizita la Vaşcău, locul nașterii lui Alexandru Andriţoiu
De la Ştei, grupul de scriitori s-a deplasat la Vaşcău, locul natal al poetului Alexandru Andriţoiu. Deși casa sa s-a autodărâmat, strada care îi poartă numele are o placă de marmură ce indică locul nașterii. Aici, scriitorii au depus o jerbă de flori și au aprins o lumânare specială adusă de la Sfântul Mormânt din Ierusalim, similar cu alte busturi de scriitori bihoreni.
Amintiri despre Alexandru Andriţoiu
Poetul Dan Bulzan Borode a împărtășit amintiri cu Andriţoiu, menționând că pe 16 decembrie 1989 se afla la casa acestuia din București. Poetul Paşcu Balaci a subliniat talentul lui Andriţoiu ca maestru al rimelor rare și a recitat un catren cunoscut din creația sa.
Vizita la Nucet și renumele lui Ioan Davideanu
Scriitorii s-au îndreptat apoi către Nucet, la casa de cultură Ioan Davideanu, unde au constatat cu surprindere că numele poetului a dispărut de pe fațada clădirii. Totuși, s-a aflat că imobilul a fost renovat și că numele lui Andriţoiu va fi reinstalat, având în vedere contribuția sa la cultura locală.
Poezia „Sania” și pelerinajul poetic
Avocatul Balaci Antiţa a recitat poezia „Sania” din creația lui Andriţoiu, care a fost publicată în primul număr al revistei Familia din 1965. Pelerinajul poetic „Pe Crişuri în sus” a ajuns la a IX-a ediție, coincizând cu aniversarea a 70 de ani de la înființarea orașului Ştei. Primarul Iulian Blaj a invitat participanții să organizeze sezători, continuând astfel tradiția culturală a zonei.
Eveniment literar în orașul Ștei
În urbea folcloristului Miron Pompiliu, rămășițele acestuia au fost aduse anul trecut de la Cimitirul Eternitatea din Iași, fiind așezate cu respect la bisericuța din Ștei, sub îndrumarea părintelui Adrian Suciu. Ne propunem să răspundem cu bucurie invitației acestui primar dedicat, care a reușit să dezvolte orașul Ștei într-un mod remarcabil.
În edițiile viitoare, ne vom bucura să primim alături de noi avocați cu talent literar, scriitori și membri ai Cenaclului care nu au avut ocazia să participe la activitățile noastre anterioare. De asemenea, redactorii revistei Familia vor fi invitați să se alăture în celebrarea personalității complexe a lui Iosif Vulcan, întemeietorul acestei prestigioase publicații.
Până la următoarea ediție, multe evenimente se vor desfășura, iar noi ne vom îndrepta, ca în fiecare vară, spre izvoarele celor Trei Crișuri. Să ne binecuvânteze Dumnezeu cu sănătate și forță pentru a continua această frumoasă tradiție. Orașul Ștei, un loc unde istoria literară se împletește cu cea a exploatării uraniului, merită toate laudele.