O echipă de cercetători a dezvoltat o abordare inovatoare pentru identificarea vieții extraterestre, subliniind importanța nu doar a tipului de biosemnături, ci și a organizării acestora. Această metodă sugerează că structura și aranjamentul biosemnăturilor pot oferi informații valoroase despre viața din alte colțuri ale universului. Astfel, cercetătorii își propun să extindă criteriile de căutare, concentrându-se nu doar pe semnalele chimice, ci și pe modul în care acestea interacționează și se manifestă în diverse medii. Această schimbare de paradigmă ar putea îmbunătăți considerabil șansele de a descoperi forme de viață extraterestră.
O nouă abordare în căutarea vieții extraterestre
O echipă de cercetători a propus o metodă inovatoare pentru identificarea vieții extraterestre, subliniind importanța nu doar a tipului de biosemnături, ci și a modului în care acestea sunt organizate. Concluziile acestui studiu au fost publicate recent în revista Nature Astronomy.
Fabian Klenner de la Universitatea din California, Riverside, a declarat că „abordarea noastră ar putea contribui la o căutare mai eficientă a vieții. Dacă un ansamblu molecular nu prezintă o organizare asemănătoare vieții, acest lucru îl poate face o țintă cu prioritate mai mică”.
Viața produce o varietate de substanțe biologice utile, precum aminoacizi, peptide, proteine și acizi grași, iar acești compuși sunt considerați posibile „biosemnături”. Găsirea lor pe o altă lume ar putea indica procese biologice, dar aceștia pot fi, de asemenea, produși prin reacții chimice abiotice, îngreunând astfel distincția între cele două surse. De exemplu, metanul de pe Marte ar putea avea o origine biologică sau geologică, iar incertitudinea persistă și în cazul fosfinei din atmosfera lui Venus sau al sulfurii de dimetil în atmosfera exoplanetei K2-18b.
Klenner face parte dintr-o echipă condusă de Gideon Yoffe de la Institutul Weizmann din Israel, care a demonstrat că este posibil să se facă distincția între originile biotice și cele abiotice. Aceștia s-au inspirat din ecologie, analizând viața prin două valori: diversitate și uniformitate a distribuției. Studiul s-a concentrat pe doi compuși biologici: aminoacizi și acizi grași.
Aminoacizii formează lanțuri lungi numite peptide, care se asamblează în proteine esențiale pentru viață, iar acizii grași contribuie la structura celulelor. Ambele categorii pot fi generate atât de procese biologice, cât și de cele abiotice. Klenner a explicat că „ne-am concentrat pe aminoacizi și acizi grași deoarece aceștia sunt clase moleculare centrale pentru viața așa cum o cunoaștem și pentru că există seturi de date adecvate”.
Echipa a analizat aproximativ 100 de seturi de date, incluzând mostre de asteroizi, fosile, meteoriți, microbi, soluri și mostre sintetice de laborator. Rezultatele au arătat că aminoacizii sunt mai diverși și mai uniform distribuiți atunci când sunt produși de organisme vii, în timp ce acizii grași au o diversitate mai mică și o distribuție mai puțin uniformă în cazul producerii prin biologie.
