Modificări semnificative în procedura de insolvență a persoanelor fizice: ANPC sugerează o accesibilitate sporită și noi responsabilități pentru creditori.
ANPC a inițiat un proiect de modificare a legislației, având ca scop reformarea procesului de gestionare a insolvenței de către persoanele fizice aflate în dificultate. Aceste ajustări legislative vizează să ofere un cadru mai accesibil și eficient pentru cei care se confruntă cu probleme financiare, facilitând astfel o gestionare mai bună a situațiilor de insolvență. Propunerile includ măsuri menite să simplifice procedurile și să sprijine persoanele afectate în regăsirea stabilității financiare. Acest demers ar putea transforma semnificativ peisajul insolvenței personale, oferind mai multe opțiuni și protecții pentru debitori.
Propuneri legislative pentru protecția consumatorilor
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Békési Csaba, a declarat că pachetul legislativ propus are ca scop principal corectarea dezechilibrelor din sistemul actual și protejarea consumatorilor vulnerabili. Aceste modificări nu intenționează să anuleze drepturile creditorilor, ci să le armonizeze într-un cadru mai echitabil.
Protecția locuinței în procedura de insolvență
Una dintre cele mai semnificative modificări propuse se referă la protejarea locuinței familiei în cadrul procedurii de insolvență. În prezent, locuința poate fi valorificată pentru acoperirea datoriilor, însă noile reglementări sugerează includerea acesteia în categoria bunurilor neurmăribile, sub anumite condiții. Békési Csaba subliniază că, în majoritatea cazurilor, locuința reprezintă singurul bun valoros al debitorului, iar pierderea acesteia poate avea efecte sociale severe, inclusiv costuri suplimentare de relocare și dificultăți în accesarea serviciilor esențiale precum locul de muncă sau educația.
În opinia ANPC, menținerea locuinței ar permite debitorilor să-și concentreze resursele financiare asupra achitării datoriilor și ar facilita reintegrarea lor în societate. De asemenea, obligarea unei persoane să-și vândă locuința pentru a accesa insolvența este considerată discriminatorie, mai ales în cazurile în care datoriile ar putea fi acoperite în timp prin venituri regulate.
Admiterea debitorilor cu active
O altă modificare importantă propusă vizează admiterea în procedura de insolvență a debitorilor care dețin bunuri ce ar putea acoperi integral sau aproape integral datoriile. Această schimbare ar elimina o situație inechitabilă, în care persoanele sunt excluse din insolvență doar pentru că au active, deși acestea ar putea fi valorificate mai eficient prin plata eșalonată a datoriilor pe o perioadă de cinci sau șase ani.
Békési Csaba a explicat că actuala practică de executare silită duce adesea la vânzări de bunuri la prețuri mult sub cele reale, afectând atât debitorii, cât și creditorii. În acest context, insolvența este văzută ca un mecanism mai echilibrat, care permite recuperarea datoriilor într-un mod gradual, fără pierderea imediată a bunurilor.
Reducerea pragului de îndatorare
Modificările includ și reducerea pragului de îndatorare necesar pentru accesul la procedură, de la 15 salarii minime brute la 10 salarii minime brute. Această ajustare este justificată prin evoluția salariului minim din ultimii ani, care a făcut ca o parte semnificativă a populației cu venituri reduse să nu mai fie eligibilă pentru insolvență, deși se confruntă cu dificultăți reale de plată. Scăderea pragului este considerată o măsură de extindere a accesului la procedură pentru categoriile vulnerabile.
Informații clare pentru debitori
Pachetul de reforme mai include obligația creditorilor de a informa debitorii cu restanțe mai mari de 90 de zile despre posibilitatea deschiderii unei proceduri de insolvență și despre rolul ANPC ca instituție de sprijin. Această măsură este justificată prin necesitatea unei informări clare și standardizate, pentru a preveni ca debitorii să ajungă în executare silită fără a cunoaște opțiunile legale disponibile.
Reprezentanții ANPC subliniază că toate aceste modificări sunt esențiale pentru protejarea locuinței și menținerea unui sistem echitabil pentru toți consumatorii.
Creșterea interesului pentru procedura de insolvență
Se propun măsuri pentru stabilirea unui nivel minim de trai, evitarea vânzării bunurilor la prețuri derizorii în cadrul executărilor silite, eliminarea elementelor discriminatorii din legislația actuală și facilitarea accesului la o procedură care permite plata eșalonată a datoriilor într-un cadru controlat. Datele instituției relevă o creștere constantă a interesului pentru procedura de insolvență. Din 1 ianuarie 2018 până în prezent, au fost depuse 825 de cereri, iar în primele trei luni ale anului curent s-au înregistrat 83 de cereri noi.
Evoluția numărului de dosare de insolvență
Evoluția anuală demonstrează o creștere semnificativă a numărului de dosare, de la 37 în 2021, la 90 în 2022, 136 în 2023, 175 în 2024 și 226 în 2025. În prezent, există aproximativ 385 de dosare active în diverse stadii de soluționare. În județul Bihor, au fost depuse 16 dosare de insolvență, indicând că fenomenul este prezent și la nivel local, deși ponderea acestora este redusă în comparație cu totalul național.
Resursele Direcției de insolvență
Direcția de insolvență din cadrul ANPC funcționează cu un personal format din 18 angajați, care se ocupă de gestionarea acestor dosare și de implementarea procedurilor corespunzătoare. În ceea ce privește aplicarea noilor reglementări, ANPC anunță că acestea vor intra în vigoare după finalizarea procedurilor legale necesare adoptării lor. Instituția își exprimă speranța că noile schimbări vor facilita un acces mai echilibrat și mai eficient la procedura de insolvență, oferind o protecție adecvată persoanelor aflate în dificultate financiară, fără a afecta disproporționat interesele creditorilor.