Le Monde, reportaj de la Oradea despre vizita lui Călin Georgescu: „Temele naționaliste câștigă teren” într-un fief liberal.
Cotidianul francez Le Monde a publicat un reportaj detaliat despre Oradea, descrisă ca un „fief liberal” în contextul dezvoltării sale rapide, sprijinite de fonduri europene. Deși orașul are scoruri electorale mai scăzute pentru curentul naționalist comparativ cu media națională, mesajele lui Călin Georgescu și ale AUR câștigă popularitate. Jurnalista Kristen Anger, aflată în vizită în oraș, a asistat la evenimentul lui Georgescu din 13 septembrie la Piața 100 și a purtat discuții cu susținători ai acestuia, precum și cu politicieni din partidele PNL, USR, PSD și UDMR, evidențiind astfel diversitatea opiniilor politice din Oradea.
Reportajul Le Monde despre Oradea: Un fief liberal în ascensiune naționalistă
Prestigiosul cotidian francez Le Monde a publicat un reportaj amplu dedicat Oradiei, descrisă ca un „fief liberal” în care, în ciuda dezvoltării susținute prin fonduri europene și a scorurilor electorale mai scăzute ale curentului naționalist față de media națională, mesajele promovate de Călin Georgescu și AUR câștigă popularitate. Jurnalista Kristen Anger, trimisă specială în oraș, a asistat la vizita lui Georgescu din 13 septembrie la Piața 100 și a dialogat cu susținătorii acestuia, precum și cu politicieni locali din PNL, USR, PSD și UDMR.
Oradea văzută prin ochii jurnaliștilor francezi
Articolul intitulat „La Oradea, un fief liberal românesc, temele naționaliste câștigă teren” a fost publicat pe 25 septembrie de Le Monde, parte a seriei „Extrema dreaptă: înrădăcinarea europeană”, care analizează ascensiunea formațiunilor naționaliste în diferite țări europene. Oradea este al cincilea episod al acestei serii, urmând reportaje din Germania, Franța, Suedia și Italia.
Reportajul debutează cu un contrast, evidențiind fațadele Art Nouveau renovate, școlile modernizate și infrastructura de transport îmbunătățită, toate grație fondurilor europene. Totuși, publicația subliniază că, chiar și într-un oraș istoric dominat politic de PNL, discursurile critice la adresa Uniunii Europene și a instituțiilor statului găsesc un public receptiv. Fenomenul este corelat cu scăderea puterii de cumpărare, neîncrederea în instituții și conservatorismul comunităților neoprotestante din județ.
Vizita lui Călin Georgescu la Oradea
Punctul central al reportajului este vizita lui Călin Georgescu la Piața 100 din Oradea, unde fostul candidat la Președinție a fost întâmpinat de numeroși membri și simpatizanți AUR din diverse județe. Georgescu a susținut un discurs plin de teme suveraniste, critici la adresa statului și Bruxelles-ului, dar și numeroase referințe religioase.
Legătura politică a Oradiei
Le Monde subliniază că alegerea Oradiei nu este întâmplătoare, având în vedere legătura sa politică cu fostul primar Ilie Bolojan, care și-a construit reputația de reformator al administrației locale. De asemenea, reportajul se oprește asupra unei afirmații a lui Georgescu, conform căreia în România dispar lunar 15.000 de firme. Le Monde semnalează că această cifră nu corespunde statisticilor oficiale, care indicau o medie de sub 5.000 de firme dizolvate lunar în primele șapte luni ale anului.
Publicația observă că discursul lui Georgescu combină teme economice și sociale cu atacuri la adresa statului și Uniunii Europene, având și referințe religioase. Printre cei intervievați se numără o familie de legumicultori din apropierea Oradiei, care se plâng de concurența produselor aduse de supermarketuri din străinătate, și susținători ai lui Georgescu, care își exprimă nemulțumirea față de companiile străine și clasa politică.
Concluzie
Reportajul lui Le Monde oferă o privire detaliată asupra dinamicii politice din Oradea, evidențiind cum, în ciuda unei dezvoltări economice evidente, mesajele naționaliste își găsesc tot mai mult ecou în rândul populației locale.
Analiza politologului privind AUR și electoratul din Bihor
Politologul Sergiu Mișcoiu susține că Călin Georgescu și formațiunea AUR se adresează în principal alegătorilor din zone marginalizate și cu probleme economice. În ceea ce privește județul Bihor, el subliniază și influența comunităților neoprotestante numeroase din regiune. Din analiza sa reiese că discursul religios și conservator al lui Georgescu ar putea găsi ecou în anumite segmente ale acestor comunități. Totuși, rezultatele electorale ale candidaților naționaliști din Bihor sunt sub mediile naționale, ceea ce sugerează că județul nu este un bastion al acestor formațiuni, ci mai degrabă un teritoriu în care acestea încearcă să-și extindă baza electorală.
Opinile politicienilor locali
Reportajul include și perspectivele unor politicieni bihoreni. Consilierul local USR din Nojorid, Cătălin Sime, evidențiază reticența colegilor săi de a se confrunta public cu susținătorii lui Georgescu, menționând reacțiile negative ce pot apărea în urma unor astfel de poziționări. De asemenea, doctorița Olivia Burtă, consilier PNL în Oradea, consideră că asemenea manifestări ar trebui să fie evitate și mizează pe faptul că alegătorii vor evalua administrația în funcție de rezultatele concrete ale dezvoltării locale.
Consilierul local PSD Adrian Madar, fost candidat la Primăria Oradea, preferă termenul „antisistem” în locul „extremă dreaptă” și atribuie o parte din nemulțumirea socială duratei lungi în care PNL a avut control asupra instituțiilor locale. În plus, se menționează că PSD s-a aliat cu AUR pentru a răsturna Guvernul la începutul lunii mai.
Îngrijorările privind extremismul
Reportajul se încheie cu declarațiile lui Norbert Banto, reprezentant UDMR și director al Centrului pentru formare continuă în limba maghiară, care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca extrema dreaptă să ajungă la guvernare. El observă că discursul naționalist nu mai este respins în mod unanim, nici măcar în rândul unei părți a minorității maghiare. Banto consideră că măsurile de austeritate, insuficient înțelese de populație, ar putea contribui la creșterea susținerii pentru mesajele AUR.
În concluzie, sondajele indică faptul că AUR se menține în jurul a 40% din intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, având o distanță considerabilă față de adversarii săi.