Initiativă pentru promovarea sustenabilității culturale și conservarea tradițiilor și meșteșugurilor în Țara Beiușului
Proiectul pilot va constitui un exemplu pentru alte zone din România care se confruntă cu dificultăți asemănătoare. Această inițiativă are scopul de a oferi soluții practice și eficiente, demonstrând cum poate fi abordată fiecare provocare specifică. Prin implementarea acestui proiect, se urmărește nu doar rezolvarea problemelor curente, ci și crearea unui cadru sustenabil care să inspire și să ghideze alte regiuni în demersurile lor. Astfel, experiențele și lecțiile învățate vor putea fi replicate, contribuind la îmbunătățirea situației la nivel național.
Proiect pilot pentru conservarea tradițiilor în Țara Beiușului
În Bihor, un proiect pilot dedicat comunităților locale din Țara Beiușului s-a desfășurat pe parcursul a 14 luni, având ca obiectiv protejarea și promovarea practicilor tradiționale, precum și a cunoștințelor locale prin intermediul instrumentelor de proprietate intelectuală. Proiectul, intitulat „Sprijinirea sustenabilității culturale și revitalizare economică în Regiunea Țara Beiușului din România prin protecția și promovarea Cunoștințelor Tradiționale și a Expresiilor Culturale Tradiționale”, a avut loc între noiembrie 2024 și decembrie 2025 și este implementat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) în colaborare cu Oficiul Român pentru Drepturi de Autor și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.
Scopul acestui proiect este de a crea un cadru legal național care să asigure protecția și promovarea meșteșugurilor, cunoștințelor și expresiilor culturale tradiționale, precum și de a genera oportunități economice bazate pe aceste tradiții. Proiectul își propune să servească drept exemplu pentru alte regiuni din România ce se confruntă cu provocări similare.
Beneficiile proiectului pentru comunitățile locale
Comunitățile din Țara Beiușului, care practică meșteșuguri și activități tradiționale, vor beneficia direct de acest proiect, care va sprijini custozii de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale. Aceștia sunt cei care păstrează și transmit cu responsabilitate tradițiile, contribuind astfel la conservarea patrimoniului cultural și natural al regiunii.
De asemenea, proiectul va sprijini autoritățile locale în dezvoltarea unor politici eficiente de protecție și promovare a cunoștințelor și expresiilor culturale tradiționale din fiecare comunitate în parte.
Ateliere practice pentru aprofundarea cunoștințelor
În luna mai a anului trecut, au avut loc la Beiuș ateliere practice destinate custozii de Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale Tradiționale, având ca scop aprofundarea cunoștințelor în domeniul proprietății intelectuale. Aceste activități au vizat elaborarea unei strategii de protecție juridică și promovare a tradițiilor și meșteșugurilor din Țara Beiușului.
La ateliere au participat reprezentanți ai municipiului Beiuș și ai celor șase comune implicate în proiect: Budureasa, Buntești, Căbești, Lunca, Remetea și Rieni. Printre participanți s-au numărat și reprezentanți ai OMPI, ORDA, OSIM, precum și avocata Monica Boța Moisin. De asemenea, primarii Gabriel Popa și Ioan Gheorghe Blaj au fost prezenți la discuții.
Strategii de protecție a tradițiilor
Tema principală a discuțiilor a fost protecția Cunoștințelor Tradiționale și a Expresiilor Culturale prin intermediul unor mărci colective, indicațiilor geografice și opțiunilor de protecție sui-generis. Aceste elemente au fost esențiale în formularea unei strategii de protecție și promovare a tradițiilor din Țara Beiușului, dezvoltată de avocata Boța Moisin în colaborare cu Asociația Custozii de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale, creată în cadrul acestui proiect, și cu autoritățile locale implicate.
Custozii de Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale sunt membri ai comunităților locale care activează ca meșteșugari și păstrători ai tradițiilor, având un rol crucial în transmiterea acestor valori generațiilor viitoare.
Protejarea Patrimoniului Cultural Tradițional
Tradițiile culturale sunt esențiale pentru identitatea comunităților și necesită un management profesional pentru a fi protejate, gestionate și promovate corespunzător. Acestea urmăresc asigurarea protecției juridice prin diverse mecanisme, inclusiv instrumente de proprietate intelectuală și propuneri de legislație specifică, care să protejeze Cunoștințele și Expresiile Culturale Tradiționale de utilizarea necorespunzătoare, copierea neautorizată și înregistrarea incorectă a drepturilor de proprietate intelectuală. Această inițiativă subliniază importanța custozilor acestor cunoștințe, recunoscându-i ca păstrători și transmiteri ai unui sistem de cunoaștere care a evoluat în comunitățile rurale, fiind strâns legat de identitatea culturală și spirituală a acestora.
Implicarea Comunităților Tradiționale
Monica Boța-Moisin, avocat de profesie și originară din Țara Beiușului, este profund dedicată proiectului pilot în acest domeniu. Absolventă a Facultății de Drept din București și a Colegiului Juridic Franco-Român, ea deține o dublă licență în dreptul român și francez, completată de un masterat în Arbitraj Internațional și unul în Management de lanț valoric în Industria Textilă. În 2024, a fost distinsă cu titlul de Ashoka Fellow în România, una dintre cele 11 persoane selectate pentru acest program. Aceasta bursă personalizată pentru trei ani îi oferă ocazia de a se concentra pe dezvoltarea proiectelor sale și de a colabora cu alți inovatori din rețea, sub umbrela organizației internaționale Ashoka, care promovează antreprenoriatul social.
Instrumente pentru Custozii Cunoștințelor Tradiționale
Monica Boța-Moisin a dezvoltat un set de instrumente destinate comunităților tradiționale, astfel încât acestea să se recunoască și să acționeze ca profesioniști în protejarea Cunoștințelor și Expresiilor Culturale Tradiționale. Cunoștințele Tradiționale includ tehnici de meșteșuguri, proprietăți medicinale ale plantelor, tehnici agricole, stiluri de design, muzică tradițională și alte forme de artă, inclusiv gastronomie. În prezent, nu există un cadru legal internațional care să protejeze aceste forme de proprietate culturală intelectuală, care nu se încadrează în legislația tradițională.
Rolul Asociației WhyWeCraft
Asociația WhyWeCraft, cu sediul la Oradea, este singura organizație a societății civile din România care susține meșteșugarii și custozile patrimoniului biocultural. Aceasta oferă programe de educație juridică și a fost acreditată să participe ca observator la lucrările Comitetului Interguvernamental al OMPI privind Proprietatea Intelectuală, Cunoștințele Tradiționale și Expresiile Culturale Tradiționale. Asociația a fost activă în negocierile pentru protecția juridică internațională a acestor cunoștințe și expresii începând din 2023.
Participarea la Conferințe Internaționale
La începutul lunii martie 2026, Monica Boța-Moisin a avut ocazia de a reprezenta Custozii de Cunoștințe și Expresiilor Culturale Tradiționale la Geneva. Aceasta a subliniat importanța și onorarea de a fi vocea acestor comunități, angajându-se activ în promovarea și protejarea patrimoniului cultural tradițional.
Întâlnirea Comitetului Interguvernamental al OMPI
Recent, Ţara Beiuşului a fost reprezentată la cea de-a 52-a întâlnire a Comitetului Interguvernamental al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) privind Proprietatea Intelectuală, Cunoştinţele Tradiţionale şi Folclor. În cadrul acestei întâlniri, s-a discutat despre crearea unui sistem sui-generis de protecție pozitivă a Cunoştinţelor şi Expresiilor Culturale Tradiţionale, un demers susținut de Inițiativa Drepturilor de Proprietate Culturală Intelectuală (CIPRI) și Asociația WhyWeCraft.
Lansarea unui video informativ
Pe 24 martie, a fost publicat pe YouTube un video realizat în cadrul acestui proiect, având-o ca expert local pe Monica Boța Moisin, reprezentanta CIPRI. În materialul filmat, realizat de Tudor Cioroiu, apar Custozii de Cunoştinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale, printre care Sorin Vasile Todica din Leleşti, Ioan și Simon Nistor din Budureasa, Răzvan Mihal Fericean din Lunca, Cristian Remus Ţoţa din Beiuş, Iosana Florina Curta din Valea de Jos, Dorina Cornelia Hanza din Drăgoteni, Sabina Agafia Magda din Budureasa, Ana Florea din Belejeni și Ana Popa din Ghighişeni.
Importanța educației și protecția culturală
Sorin Vasile Todica subliniază în video că „în momentul în care cineva îşi însuşeşte o anumită parte din munca ta, fără să te întrebe, nu e un lucru care să te bucure”. De asemenea, Dorina Cornelia Hanza afirmă că „fără educaţie nu poţi să faci nimic” și consideră esențială activitatea Asociației Custozii de Cunoştinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului. Răzvan Mihal Fericean adaugă că scopul asociației este de a proteja expresiile culturale tradiţionale de utilizarea lor în contexte necorespunzătoare sau fără consimțământul custozilor.
Ana Florea își exprimă dorința ca, în viitor, să existe o voce unită și puternică pentru a avansa în acest domeniu. De asemenea, Monica Boța Moisin anunță că urmează o serie de video-uri informative care vor aborda teme precum importanța asocierii Custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale, protecția juridică sui-generis, rolul indicațiilor geografice pentru produsele meșteșugărești și diferențele dintre expresia culturală tradițională, produsul meșteșugăresc și cel artizanal.