Într-un interviu acordat vineri la Radio România Actualități, premierul Ilie Bolojan a asigurat că taxele pe proprietate nu vor fi majorate în 2027. Totodată, el a anunțat că se lucrează la un nou sistem software pentru calcularea acestor taxe, având la bază valoarea de piață a imobilelor. Premierul a subliniat, de asemenea, necesitatea reducerii numărului de angajați din administrația locală, oprirea investițiilor publice ineficiente și inițierea unor reforme legate de vârsta de pensionare. Aceste măsuri sunt parte dintr-o viziune mai largă pentru eficientizarea administrației și îmbunătățirea gestionării resurselor publice.
Taxele pe proprietate rămân neschimbate în 2027
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, într-un interviu la Radio România Actualități, că taxele pe proprietate nu vor crește în 2027, subliniind totodată că statul lucrează la un nou software pentru calculul acestora, bazat pe valoarea de piață a imobilelor. În cadrul discuției, Bolojan a abordat și necesitatea reducerii personalului în administrația locală, oprirea investițiilor publice ineficiente și reformele ce vizează vârsta de pensionare.
Fără majorări în 2027
Premierul a afirmat că nu se pune problema creșterii taxelor pe proprietate în 2027, însă România trebuie să adopte un sistem de evaluare care să se bazeze pe valoarea de piață, conform angajamentelor din PNRR. „Nu ar urma să crească taxele pe proprietate în 2027, dar România, în PNRR, s-a angajat să pregătească un model de calcul pentru impozitul pe proprietate, bazat pe valoarea de piață”, a explicat Bolojan.
Acesta a menționat că Ministerul Finanțelor lucrează la un software care va centraliza datele din tranzacțiile imobiliare și va genera valori orientative pentru fiecare zonă. „Din 2027, primăriile și cetățenii ar trebui să aibă la dispoziție un software care să reflecte valoarea de piață a imobilelor din fiecare localitate, având astfel o bază de calcul pentru impozitele locale”, a adăugat Bolojan.
Premierul a subliniat că nivelul final al impozitelor va depinde de procentul stabilit de autoritățile locale. „Primăriile vor avea posibilitatea să ajusteze acest procent astfel încât nivelul impozitelor din România să nu varieze semnificativ în 2027 comparativ cu 2026”, a precizat el.
Reduceri necesare în administrația publică locală
Un alt subiect important al interviului a fost reforma administrației publice locale, care ar putea implica concedieri în cazul în care aparatul bugetar este supradimensionat. „Două treimi din administrația din România necesită o reducere de personal, deoarece aceste costuri sunt suportate de cetățeni”, a declarat premierul.
Bolojan a explicat că, în urma aplicării noii legi a reformei administrative, vor exista diferențe între unitățile administrativ-teritoriale. „În peste 700 de unități administrativ-teritoriale nu va fi nevoie de intervenții, dar celelalte au un personal supradimensionat”, a afirmat el.
Reducerea cheltuielilor cu salariile ar putea fi de aproximativ 10%, iar fiecare instituție va decide măsurile necesare. „Cu siguranță, acolo unde se constată un personal supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal”, a spus Bolojan.
Dezechilibrul finanțării administrației locale
Premierul a respins ideea că primăriile vor rămâne fără fonduri, dar a subliniat că structura finanțării administrației locale din România este dezechilibrată comparativ cu modelul european. „Acolo, veniturile proprii acoperă cheltuielile cu salariile, în timp ce la noi veniturile autorităților locale sunt de trei ori mai mici decât cheltuielile cu salariile. Asta spune totul”, a afirmat Bolojan.
Premierul a anunțat că Guvernul intenționează să își asume răspunderea pe proiectul de reformă a administrației centrale și locale înainte de 1 februarie, alături de un proiect referitor la relansarea economică. De asemenea, șeful Guvernului a criticat investițiile realizate în trecut fără o analiză corectă și realistă.
Investiții în administrația locală
În perspectiva viitoarelor investiții în administrația locală, Bolojan a subliniat importanța corectării erorilor din trecut. „Pentru a putea avea investiții în anii următori, trebuie să remediem problemele existente. Nu mai putem permite să avem rețele de canalizare în localitățile în care doar 20% din case sunt racordate la ele. De asemenea, nu ar trebui să construim stadioane în orașe care nu dispun de echipe de fotbal sau să avem două stadioane în orașe cu echipe care joacă în ligi inferioare”, a declarat acesta.
Bolojan a adăugat că astfel de proiecte „ne consumă resursele”, subliniind că fondurile publice ar trebui să fie direcționate către investiții care abordează probleme reale sau care contribuie la dezvoltare.
Proiectul pensiilor magistraților
În ceea ce privește pensiile magistraților, Bolojan a afirmat că proiectul este „făcut corect”, respectând toate prevederile constituționale și având o abordare morală față de cetățeni. „Mă aștept ca acest proiect să fie validat de Curtea Constituțională”, a precizat premierul.
În plus, Guvernul lucrează la un proiect de lege care vizează creșterea vârstei de pensionare pentru anumite categorii profesionale. „Această creștere va fi reglementată printr-un proiect ulterior, având în vedere categoriile care în prezent se pensionează la vârste de 48–50 de ani”, a adăugat Bolojan.
