Guvernul a decis, în ședința de joi, să aprobe Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru intervalul 2026-2030. Această măsură marchează realizarea unui obiectiv important din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, reflectând angajamentul autorităților de a proteja și conserva biodiversitatea. Documentul va ghida acțiunile viitoare în domeniu, subliniind importanța protejării ecosistemelor și a speciilor de faună și floră.
Guvernul a adoptat Strategia națională pentru conservarea biodiversității
Guvernul a aprobat, joi, Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026-2030, un document ce marchează îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență. Conform Ministerului Mediului, finalizarea acestui jalon permite României să solicite decontarea unei tranșe PNRR în valoare de peste 972,4 milioane de euro. Este important de menționat că acești bani nu sunt destinați exclusiv proiectelor de biodiversitate, strategia fiind parte integrantă a reformelor necesare pentru plata tranșei.
„Astăzi, România a îndeplinit un jalon de reformă esențial pentru PNRR, în valoare de aproape un miliard de euro. Adoptarea strategiei deschide calea pentru ca acești bani să susțină investiții esențiale în economia României, beneficiind sute de comunități”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Obiectivele strategiei pentru biodiversitate
Strategia stabilește cadrul național pentru protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a biodiversității până în anul 2030. Documentul conține 11 obiective, care includ refacerea ecosistemelor degradate, reducerea riscului de dispariție a speciilor și utilizarea responsabilă a resurselor naturale. Planul de acțiune asociat va transforma aceste obiective în măsuri concrete, având în vedere instituțiile responsabile, termenele de aplicare, sursele posibile de finanțare și indicatorii pentru măsurarea rezultatelor.
Printre principalele direcții stabilite se numără îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor, consolidarea administrării ariilor naturale protejate, refacerea legăturilor dintre habitate și combaterea speciilor invazive.
Restaurarea ecosistemelor și conectivitatea râurilor
Documentul anterior publicat de Ministerul Mediului include și măsuri pentru restaurarea conectivității naturale pe aproximativ 1.000 de kilometri de râuri până în 2030. Aceasta ar putea implica, printre altele, înlăturarea sau adaptarea obstacolelor care împiedică migrarea peștilor și funcționarea normală a cursurilor de apă. Ministerul afirmă că restaurarea ecosistemelor poate contribui la diminuarea efectelor secetei și inundațiilor, la stocarea carbonului, polenizarea culturilor și menținerea fertilității solului.
Strategia preconizează, de asemenea, integrarea criteriilor de biodiversitate în deciziile din domeniile agriculturii, silviculturii, energiei, transportului și infrastructurii. Astfel, impactul investițiilor asupra mediului natural ar trebui evaluat încă din etapa de planificare. România va trebui să elaboreze un Plan național de restaurare a naturii, conform reglementărilor europene, iar proiectul acestuia trebuie trimis Comisiei Europene până la 1 septembrie 2026.
