Fermierii părăsesc terenurile: Până la 30% din suprafețe ar putea să nu fie cultivate - Prețul motorinei generează dificultăți financiare!
Fermierii se confruntă cu o criză economică tot mai acută, ceea ce îi determină să abandoneze lucrările agricole, în special aratul. Creșterea prețului motorinei, care se apropie de 10 lei pe litru, adâncește dificultățile financiare, iar lipsa lichidităților face ca planurile de producție să devină tot mai greu de realizat. Aceste condiții precare afectează nu doar agricultorii, ci și întreaga industrie agricolă, generând temeri cu privire la viitorul recoltei și la sustenabilitatea fermelor. Această situație tensionată ridică semne de întrebare asupra stabilității sectorului agricol, în contextul unor costuri în continuă creștere.
Fermierii abandonează câmpurile: Până la 30% din terenuri riscă să rămână nelucrate
Fermierii români încep să renunțe la lucrările agricole, în special la arat, din cauza costurilor tot mai ridicate. Prețul motorinei a ajuns aproape de 10 lei pe litru, iar lipsa de lichidități face ca investițiile de 1.300-1.800 lei pe hectar să nu mai fie recuperate. Aceasta ar putea conduce la neutilizarea a 10-30% din suprafețele agricole și la o scădere semnificativă a producției, conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Dumitru Chișăliță, președintele AEI, a declarat că fermierii decid conștient să nu mai lucreze pământul, afirmând: „Nu mai pot să bag 1.300-1.800 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce”. Deși nu se observă o panică în piețe și rafturile nu sunt goale, realitatea din câmp este diferită: România începe să producă mai puțin nu din lipsă de capacitate, ci pentru că nu mai merită din punct de vedere economic. Totul se reduce la un factor esențial: motorina.
În mod normal, arătura de primăvară ar trebui realizată în februarie, martie sau, cel târziu, în prima parte a lunii aprilie. După 15 aprilie, riscurile agronomice cresc, iar după sfârșitul lunii aprilie, aratul pentru culturile de primăvară devine inutil. Estimările indică faptul că din lucrările agricole planificate pentru 2025, 70-75% ar putea fi realizate în martie 2026, 10-15% în prima parte a lunii aprilie și mai puțin de 5% după 15 aprilie. Astfel, între 10-30% din suprafață riscă să nu fie lucrată deloc din cauza scumpirii motorinei și a lipsei de resurse financiare.
Reducerea lucrărilor agricole nu se referă doar la lipsa aratului, ci și la stagnarea întregului proces tehnologic, de la discuire și însămânțare până la grăpare și tratamente. Aratul devine astfel o excepție, în loc de standard. Anul 2026 va marca o schimbare semnificativă, când fermierii vor opta conștient să nu mai are pământul, nu din neștiință, ci datorită unui simplu calcul economic: „Nu mai pot să bag 1.800-2.000 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce”. Motorina, cu prețul său în creștere, face ca aratul să fie prima victimă, nu pentru că este inutil, ci pentru că este cea mai costisitoare operațiune din întregul lanț tehnologic.
Agricultura nu va intra în colaps, dar va deveni mai fragilă. Confuzia publicului este mare: „Dacă nu se ară, nu se produce”. Aceasta este o afirmație falsă. România nu se îndreaptă spre un colaps agricol, ci spre un model de compromis, în care lucrările sunt reduse la minimum. Fiecare economie are însă un cost ascuns, ceea ce implică o dependență crescută de condițiile meteo. Estimările din literatura de specialitate sugerează că producția vegetală ar putea scădea cu 1-4% în scenarii normale, iar în condiții de secetă, scăderea ar putea depăși 15%. Efectele nu sunt liniar distribuite, ci cumulative.
Impactul prețului motorinei asupra agriculturii românești
Prețul motorinei influențează nu doar aratul, ci și întregul lanț de activități agricole, existând riscul ca terenurile deja cultivate să fie abandonate sau etapele tehnologice să nu fie finalizate. Problema nu provine doar din câmp, ci din întregul sistem economic. Președintele AEI subliniază că „problema reală nu este că producem puțin mai puțin, ci că toate costurile cresc simultan: motorina, transportul, energia și inputurile. Ajungem astfel la paradoxul românesc: producem suficient, dar plătim mai mult ca niciodată. Nu este vorba de o penurie, ci de o criză de acces la alimente”.
În opinia sa, este de așteptat o creștere a prețurilor la diverse produse alimentare: ulei (20-40%), carne (15-30%), pâine (10-25%) și legume (15-35%). Datele recente arată că cheltuielile medii lunare pentru alimente și băuturi nealcoolice au fost de 1.553 lei pe gospodărie în trimestrul III 2025, iar inflația alimentară rămâne ridicată. Totuși, transmiterea creșterii prețului motorinei în costurile finale nu este completă, fiind atenuată de sprijinul acordat fermierilor și transportatorilor, precum și de ponderea transportului în costul final, estimată la aproximativ 15%.
Astfel, cu un preț mediu anual al motorinei de 9,5 lei pe litru, coșul lunar al unei gospodării ar putea varia între 1.700 și 1.760 lei, iar la un preț de 10,5 lei pe litru, acesta ar putea ajunge între 1.760 și 1.840 lei, cu o diferență de aproximativ 60-100 lei lunar. Pentru o familie compusă din doi adulți și doi copii, estimările sugerează un coș lunar de 2.550-2.640 lei la 9,5 lei pe litru și de 2.640-2.760 lei la 10,5 lei pe litru, ceea ce indică o creștere de aproximativ 300-400 lei față de 2025. Cele mai afectate produse vor fi uleiul, pâinea, lactatele, carnea și legumele, ceea ce sugerează un coș alimentar mai scump, nu o penurie.
Consecințele macroeconomice ale prețului motorinei
În ceea ce privește impactul asupra economiei, agricultura contribuie cu aproximativ 2,5% la PIB, astfel că efectele se resimt limitat la nivel agregat, dar devin evidente în realitate. Estimările arată că, la un preț al motorinei de 10 lei pe litru, aproximativ 15% din teren ar putea rămâne nelucrat, iar producția ar scădea cu circa 1,4%, generând un impact negativ de aproximativ -0,05% asupra PIB-ului, cu pierderi de circa un miliard de lei. La un preț de 10,5 lei pe litru, suprafața nelucrată ar putea ajunge la 22%, iar producția ar scădea cu 2,4%, implicând pierderi de aproximativ 1,5 miliarde de lei și un impact de -0,07% din PIB.
Într-un scenariu cu un preț de 11 lei pe litru, până la 30% din teren ar putea rămâne nelucrat, iar producția ar scădea cu aproximativ 3,6%, provocând pierderi de 2,3 miliarde de lei, cu un impact de -0,11% asupra PIB-ului, făcând din lucrările agricole o excepție, nu o regulă. Dacă aceste evoluții se suprapun cu seceta, producția ar putea scădea cu 15-25%, iar impactul asupra PIB-ului ar putea ajunge la -0,2 până la -0,4 puncte procentuale, în condițiile unei creșteri semnificative a prețurilor alimentelor.
Datele sugerează o corelație directă între prețul motorinei, suprafața lucrată, producție și evoluția PIB-ului: o creștere cu 1 leu pe litru poate duce la o creștere a suprafeței nelucrate cu 7-10%, o reducere a producției cu 1-1,5% și o scădere a PIB-ului cu 0,03-0,05 puncte procentuale. Președintele AEI afirmă că „2026 nu este anul în care agricultura românească va ceda. Este anul în care se va schimba modelul, de la o agricultură tradițională la una mai adaptată provocărilor contemporane”.
Schimbări în Strategia de Producție Agricolă
Președintele Asociației Economice Internaționale, Dumitru Chișăliță, a subliniat recent o transformare semnificativă în abordarea producției agricole. Aceasta se îndreaptă de la o strategie intensivă, axată pe metode tradiționale, către una defensivă, concentrată pe optimizarea costurilor.
Chișăliță a explicat că sectorul agricol nu se confruntă cu o criză de producție, ci mai degrabă cu o diminuare graduală a eficienței în procesul de producție. Deși nu ne vom confrunta cu o lipsă de alimente, se preconizează că metodele de producție vor deveni mai riscante și costurile vor crește. Această tendință poate avea consecințe pe termen lung mai grave decât o eventuală penurie de produse alimentare.