Felixul lor: Primăria Sânmartin a oprit construirea de blocuri și aparthoteluri în stațiune, dar nu pentru toată lumea!

Responsabilitate Urbanistică în Comuna Sânmartin

Comuna Sânmartin își propune să devină un exemplu de responsabilitate în ceea ce privește urbanismul. În noiembrie anul trecut, Consiliul Local a decis suspendarea pentru trei ani a autorizării de noi blocuri și aparthoteluri, invocând riscurile transformării stațiunii Băile Felix într-un nou Florești, o localitate sufocată de trafic și de rețele de utilități insuficiente pentru a face față dezvoltării imobiliare. Această măsură a lăsat însă loc pentru dezvoltatorii bine informați, care au reușit să își continue proiectele fără concurență.

Unul dintre proiectele care a beneficiat de această situație este un imobil cu 11 etaje destinat în regim hotelier, ce se va construi la marginea pădurii din stațiune. Terenul pe care se va ridica clădirea a fost „asamblat” de viceprimarul Doru Lazăr și soția sa, Ancuța, angajată în Primărie, din parcele achiziționate inclusiv de la Primărie, fără licitație și la prețuri reduse. Marea suspendare a dezvoltărilor imobiliare a fost instituită prin HCL 602/28 noiembrie 2025, la inițiativa primarului Cristian Laza, care a comunicat această intenție din luna septembrie.

„Le-am explicat că aveam două opțiuni: să continuăm și să ne transformăm într-un Florești sau să oprim dezvoltarea. A fost o decizie dificila, având în vedere dimensiunile proiectelor care puneau o presiune semnificativă asupra infrastructurii comunei. Am fost supus presiunilor din partea celor care doreau construirea blocurilor, dar era necesar să facem o alegere”, a declarat Laza. În intervalul de două luni până la adoptarea HCL, Primăria nu a prezentat un studiu care să demonstreze impactul asupra rețelelor și traficului. Raportul de specialitate a fost superficial, menționând doar „evitarea unei dezvoltări urbane haotice” și protejarea circulației rutiere.

Hotărârea a fost votată în unanimitate, dar nu a exclus toți dezvoltatorii. Regulamentul a păstrat o excepție pentru proiectele care aveau deja aprobată inițierea unui PUZ sau erau într-o etapă urbanistică avansată recunoscută de Primărie. „Altfel, riscam procese”, a adăugat edilul. Astfel, cei care erau deja în procedură au avut posibilitatea de a continua.

Provocările Dezvoltatorilor

Printre cei afectați de această suspendare se numără și orădeanul Losonczi Norbert, care deține aproximativ 6.000 mp în zona unor blocuri din Sânmartin și dorea să dezvolte locuințe colective sau un aparthotel. „Am solicitat un certificat de urbanism pentru locuințe colective, iar ulterior, la recomandarea arhitectului-șef al comunei, am modificat cererea pentru un aparthotel. Pe 13 octombrie, am primit un certificat incomplet, fără lista de avize necesare, ceea ce mi-a îngreunat procesul”, a explicat inginerul topograf Adrian Salo, responsabil cu documentația proiectului. El consideră că a fost blocat intenționat, în timp ce alte persoane, apropiate de Primărie, au primit certificate de urbanism fără dificultăți.

„Inclusiv tractoristul Primăriei a obținut un certificat de urbanism pe 20 noiembrie 2025, pentru un aparthotel”, a adăugat Salo, subliniind diferențele de tratament în procesul de autorizare.

Megaproiectul din pădure

Cel mai semnificativ proiect recent este un imens complex de 11 etaje, care a obținut autorizația de construire cu două luni înainte de adoptarea HCL. Acesta este dezvoltat de firma Antara Premium Residence, deținută de Alin Bobițan, un personaj cu un trecut controversat. Bobițan a fost șef de cabinet al fostului primar al Oradiei, Petru Filip, în mandatul său de senator între 2008 și 2012. De asemenea, a fost condamnat cu suspendare pentru luare de mită în calitate de inspector ISCTR în 2014, iar în 2016 a fost implicat într-o rețea de firme de formare profesională folosită pentru a organiza vacanțe mascate pentru funcționari publici, pe cheltuiala statului.

Locația proiectului

Construcția de 11 etaje va fi amplasată într-o zonă inadecvată, unde se află doar vile și pensiuni mici. Bobițan nu a acționat singur în această afacere; terenul de 3.308 mp pe care se va ridica construcția a fost achiziționat împreună cu viceprimarul PSD al Sânmartinului, Doru Lazăr, și soția acestuia, Ancuța, care lucrează în Primărie. O parte din teren, respectiv 1.321 mp, a fost cumpărată de la Primărie în februarie 2024 la un preț derizoriu de 40 euro/mp, totalizând 52.840 euro, prin achiziție directă.

Discrepanțe de evaluare

În contrast, cu doi ani mai devreme, Primăria evaluase un alt teren pe drumul Cordăului, destinat unei clinici medicale private, la 200 euro/mp, adică de cinci ori mai mult. Dovada subevaluării terenului obținut de viceprimar este că Lazăr și Bobițan au vândut ulterior terenul, inclusiv porțiunea cumpărată de la Primărie, firmei Antara pentru 652.060 euro, ceea ce reprezintă circa 197 euro/mp. Alin Bobițan a încasat 367.036 euro, în timp ce Doru Lazăr și soția sa au primit 285.024 euro.

Investițiile Primăriei

Primăria a rezolvat și problema accesului la teren, cu fonduri din bugetul local. Prin HCL 147 din 15 aprilie 2026, adoptată într-o ședință de urgență online, Consiliul Local a aprobat modernizarea și lărgirea Aleii Sărutului, o potecă din pădure transformată în drum. Oficial, investiția a fost justificată prin necesitatea de a asigura accesul la Hotelul President și pentru intervențiile ISU. Totuși, aceasta a fost benefică și pentru viitorul aparthotel Antara, sporindu-i atractivitatea și valoarea.

Peisajul imobiliar

Privind terenul viitorului aparthotel dintr-o perspectivă aeriană, acesta arată ca un puzzle format din mai multe piese, inclusiv o parcelă achiziționată de la Primărie. În stațiune, iarba rămâne verde, iar un panou lipit de gard anunță colosul care urmează să se ridice. Viceprimarul Doru Lazăr pare să aibă o moștenire de familie în domeniul imobiliar, părinții săi fiind implicați în primele scandaluri imobiliare din anii '90.

Controversele retrocedărilor din Sânmartin

În Sânmartin, s-au ridicat semne de întrebare în legătură cu retrocedările, odată ce s-a constatat că rezervele comunei erau gestionate în mod arbitrar. Viceprimarul a declarat că, în cazul proiectului Antara, el a fost doar proprietar de teren și nu dezvoltator, subliniind că documentația a fost avizată încă din 2022. „Am avut aprobat PUZ-ul cu trei ani înainte de a se suspenda construcțiile”, a afirmat Lazăr. Acesta a recunoscut că a achiziționat o parte din terenul viitorului aparthotel de la Primărie, dar a insistat că prețul era justificat de dimensiunea și condițiile parcelei. „Era un colț de 3 metri lățime, fără acces, apă sau canalizare. Cine ar fi cumpărat așa ceva? Nu merita nici 10 euro pe metru pătrat”, a explicat el.

Acuzații și presiuni în domeniul dezvoltării

Primarul Cristian Laza a considerat că asocierea numelui viceprimarului, care este și coleg de partid, cu blocarea proiectelor este „total nefondată”, acuzând că în spatele acestor afirmații se află „o grupare de dezvoltatori care exercită presiuni pentru a obține aprobări de construcții”. Laza l-a menționat pe topograful Salo, pe care l-a denumit „țepar”, susținând că acesta a luat bani de la clienți, promitându-le rezolvarea documentațiilor, deși știa că acestea încalcă normele. În ceea ce privește evaluarea terenului vândut viceprimarului, Laza a afirmat că Primăria a aplicat aceeași regulă pentru toți proprietarii care au solicitat parcele adiacente. „Vă rog să verificați dacă a existat vreo solicitare de concesiune lângă o proprietate pe care am refuzat-o”, a declarat Laza, caracterizând fâșia din Felix drept „inutilizabilă” și „fără caracteristici urbanistice”. El a estimat optimist că noul proiect va genera venituri de cel puțin 4.000 lei anual, pe apartament, pentru bugetul local.

Birocrația și obstacolele pentru investitori

În timp ce primarul are o viziune optimistă, situația din Sânmartin rămâne complicată: investitorii se confruntă cu birocrația și cu blocarea certificatelor de urbanism, iar drumurile din pădure sunt extinse strategic, cu fonduri publice, în zone unde investitorii intenționează să construiască hoteluri.

Afacerile viceprimarului în Betfia

Terenul situat la marginea pădurii din Băile Felix nu este singura afacere pe care viceprimarul și soția sa au desfășurat-o cu instituția care le plătește salariile. Anul trecut, cei doi au obținut în concesiune un teren de 250 mp în Betfia, fără licitație, pentru o perioadă de 25 de ani, chiar lângă parcarea amenajată de administrația locală pentru turiști. Această parcelă fusese donată Primăriei de Asociația Urbarială Betfia pentru amenajarea unui drum, dar a fost transformată într-o terasă. Viceprimarul a alipiat terenul obținut unei parcele achiziționate anterior și a înființat un bistro cu terasă, începând lucrările fără nicio autorizație de construcție. Ulterior, situația a fost regularizată printr-o „autorizație de intrare în legalitate”, un proces pe care viceprimarul îl atribuie circumstanțelor. „Am greșit. Acolo este o greșeală categorică. Am depus actele, dar avizul de la pompieri nu ieșea. Apoi a venit iarna, am început construcția și asta este. Am intrat în legalitate cum am putut”, a concluzionat el.

Amenda de 1.000 lei a fost achitată

Recent, a fost anunțat că amenda în valoare de 1.000 lei a fost plătită, ceea ce a generat reacții diverse în rândul cetățenilor din România. Această măsură a stârnit discuții ample, având în vedere impactul pe care îl are asupra comunității.

Plata amenzii a fost realizată în conformitate cu reglementările în vigoare, iar autoritățile au subliniat importanța respectării legii și a responsabilității civice. Evenimentul a fost abordat din multiple perspective, evidențiind atât provocările, cât și soluțiile care pot fi adoptate pentru a preveni situații similare în viitor.

Reacțiile publicului au variat, unii susținând necesitatea acestei amenzi, în timp ce alții au criticat cuantumul acesteia. Totuși, este clar că discuțiile pe această temă continuă să fie relevante pentru societate.