Diana Sabău-Popa: „Creșterea impozitelor și taxelor nu reprezintă singura opțiune pentru diminuarea deficitului bugetar”
În contextul unei economii românești afectate de un deficit bugetar semnificativ, discuția se concentrează nu doar pe nivelul impozitelor, ci și pe eficiența cu care statul gestionează colectarea și utilizarea resurselor financiare. Românii se confruntă cu întrebarea despre cât sunt dispuși să contribuie, însă este esențial să se analizeze și capacitatea autorităților de a transforma aceste contribuții în servicii și infrastructură de calitate. Astfel, problema devine nu doar una de fiscalitate, ci și de responsabilitate administrativă și transparență în gestionarea banilor publici.
Provocările fiscale ale României și soluțiile propuse
Prof. univ. dr. habil. Diana Sabău-Popa, decanul Facultății de Științe Economice din Universitatea din Oradea, a discutat despre problemele fiscale cu care se confruntă România și posibilele soluții. Conform datelor Eurostat, deficitul bugetar al țării a atins 7,9% din PIB în 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. În opinia sa, reducerea acestui deficit nu ar trebui să înceapă prin creșterea impozitelor, ci prin combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor, urmate de reducerea cheltuielilor publice ineficiente. Doar în cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, ar trebui să se considere extinderea bazei de impozitare sau majorarea cotelor.
„Problema fundamentală a sistemului fiscal românesc nu este nivelul cotelor de impozitare, ci capacitatea administrativă de a colecta veniturile fiscale potențiale”, afirmă Diana Sabău-Popa.
Discrepanțe în colectarea veniturilor fiscale
În 2024, veniturile fiscale și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8% din PIB-ul României, în contrast cu media de 40,3% din Uniunea Europeană. Polonia și Ungaria au atins 37,6% și, respectiv, 35,3%. Un exemplu relevant este TVA-ul, România având unul dintre cele mai mari decalaje de conformare din UE, de 29,5% în 2024, comparativ cu aproximativ 9,5% la nivel european. „Decalajele de conformare nu se limitează la TVA. Conform raportului Comisiei Europene, România se confruntă cu un decalaj de colectare semnificativ și în ceea ce privește impozitul pe profit, estimat la 44% din PIB, ceea ce generează o pierdere anuală de peste 3 miliarde de euro din cauza neconformării”, adaugă aceasta.
Impactul majorării impozitelor asupra economiei
Paradoxul fiscal constă în faptul că România are nevoie de venituri mai mari, dar acest lucru nu implică automat creșterea impozitelor. Diferența dintre producția economică și veniturile bugetare indică un potențial important pentru îmbunătățirea colectării. Deși majorarea TVA ar putea aduce venituri suplimentare, trebuie analizat și impactul asupra economiei. Creșterea TVA și a accizelor în 2025 a generat presiuni asupra prețurilor, afectând puterea de cumpărare a cetățenilor. Încasările din TVA au crescut cu doar 0,1% din PIB față de anul precedent, în timp ce veniturile din accize au scăzut cu 0,1% din PIB.
„Majorarea cotelor de TVA poate aduce, fără îndoială, venituri fiscale suplimentare pe termen scurt. Totuși, sustenabilitatea acestei măsuri trebuie evaluată printr-un criteriu esențial: veniturile adiționale trebuie să depășească, în valoare netă, costurile macroeconomice și sociale asociate”, afirmă Diana Sabău-Popa. Efectul unei modificări fiscale nu poate fi evaluat doar prin suma care intră în buget, ci trebuie să se ia în considerare și consumul, investițiile, inflația și activitatea economică. Prin TVA și accize, o parte din cost este transferată în prețuri, ceea ce poate reduce puterea de cumpărare și determina un consum mai prudent.
Prioritizarea colectării în fața impozitării
În concluzie, Diana Sabău-Popa subliniază că prioritatea ar trebui să fie îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale înainte de a se lua în considerare o majorare a impozitelor. Această abordare ar putea contribui la un sistem fiscal mai echitabil și mai eficient pentru România.
Eficiența administrației fiscale în România
România a implementat deja soluții precum e-Factura, SAF-T și case de marcat conectate la ANAF, iar următorul pas constă în interconectarea acestor sisteme. Această interconectare ar permite analiza automată a datelor pentru a identifica neconformitățile. Conform informațiilor Ministerului Finanțelor, veniturile din TVA au crescut cu 15,9% în primul an de implementare a e-Facturii, fără modificarea cotelor de TVA.
Un exemplu relevant este cazul Poloniei, unde măsuri precum SAF-T și mecanismul de plată defalcată a TVA au dus la reducerea decalajului de conformare la TVA de la 24% în 2015 la 10,9% în 2024, în condițiile menținerii cotei standard de TVA la 23%. Astfel, România nu doar că trebuie să taxeze mai mult, ci și să încaseze mai eficient veniturile prevăzute de legislația fiscală existentă.
Cheltuielile publice și deficitul bugetar
Pe de altă parte, cheltuielile statului au rămas constante la 43,3% din PIB în 2025, la același nivel ca în 2024, dar nominal au crescut cu aproape 69 de miliarde de lei. Reducerea deficitului față de anul anterior a fost posibilă datorită creșterii veniturilor publice cu 1,4% din PIB, nu prin reducerea cheltuielilor ca pondere în PIB. Aceasta ridică întrebarea esențială a dezbaterii fiscale: cât de mult ar trebui să contribuie contribuabilii și cât poate fi obținut printr-o colectare mai eficientă și o gestionare mai bună a cheltuielilor?
Digitalizarea administrației fiscale
Prof. univ. dr. habil. Diana Sabău-Popa consideră că, dacă ar putea modifica un singur aspect al sistemului fiscal, ar opta pentru finalizarea digitalizării integrate a administrației fiscale. Interconectarea informațiilor din e-Factura, SAF-T și casele de marcat ar oferi ANAF posibilitatea de a corela automat datele și de a identifica rapid diferențele dintre activitatea economică declarată și cea efectiv desfășurată.
De asemenea, ar trebui prioritizată interoperabilitatea sistemelor de raportare, astfel încât instrumentele digitale precum e-Factura și SAF-T să comunice atât între ele, cât și cu alte baze de date guvernamentale relevante. Această conectare ar permite autorității fiscale să creeze un profil de risc complet al contribuabilului, fără intervenție manuală.
Digitalizarea poate contribui la creșterea veniturilor bugetare fără a pune o presiune suplimentară asupra consumului, investițiilor sau competitivității economice, un rezultat pe care majorarea impozitelor și taxelor nu îl poate garanta. Problema fiscală a României are astfel două componente: necesitatea de a genera venituri pentru reducerea deficitului și asigurarea unei colectări mai eficiente, precum și gestionarea mai bună a cheltuielilor publice.
În final, contribuabilul care își plătește taxele se întreabă dacă statul poate recupera mai întâi banii care ar trebui deja să ajungă la buget, înainte de a solicita celor conformați să plătească mai mult.