Deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în primele șase luni ale anului 2026.
În primele șase luni ale acestui an, deficitul bugetar a înregistrat o scădere semnificativă de 1,65 puncte procentuale față de aceeași perioadă din anul precedent, ajungând la 2% din PIB. Aceasta reprezintă o îmbunătățire față de deficitul de 3,64% din PIB înregistrat între ianuarie și iunie 2025. Reducerea deficitului se datorează temperării cheltuielilor curente, dar și creșterii eficientei colectării veniturilor și a absorbției fondurilor europene, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor.
Deficitul Bugetar la 30 Iunie 2026: O Scădere Semnificativă
Execuția bugetului general consolidat pentru prima jumătate a anului 2026 a înregistrat un deficit de 2% din PIB, o reducere considerabilă de 1,65 puncte procentuale comparativ cu deficitul de 3,64% din PIB raportat în aceeași perioadă a anului precedent. În termeni nominali, deficitul bugetar a scăzut cu aproximativ 28,8 miliarde lei, ajungând la 41,03 miliarde lei, față de 69,80 miliarde lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Aceste date evidențiază continuitatea procesului de consolidare fiscală, conform unui comunicat oficial al Ministerului Finanțelor.
Reacția Ministrului Finanțelor
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează eficiența planului de consolidare fiscală și angajamentul României față de obiectivele asumate. El a menționat că execuția bugetară pentru primele șase luni reprezintă un semnal de seriozitate pentru evaluările viitoare din partea agențiilor de rating, precum Fitch și Moody’s. Totuși, Nazare a avertizat că menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestor măsuri, de finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de stabilitatea politică, subliniind că România nu își poate permite pași înapoi în această perioadă.
Veniturile Bugetare în Creștere
În prima jumătate a anului 2026, veniturile totale au fost de 342,52 miliarde lei, marcând o creștere de 10,3% față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile exprimate ca pondere în PIB au crescut cu 0,46 puncte procentuale, susținute de majorarea încasărilor fiscale, în special de TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și de impozitele pe proprietate. Încasările din impozitul pe salarii și venit au generat 33,71 miliarde lei, înregistrând o creștere de 11,1% în urma unor modificări legislative care au influențat distribuțiile din decembrie 2025.
Detalii despre Impozitele și Contribuțiile Aferente
Impozitele pe profit au adus încasări de 18,97 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 10,1% comparativ cu anul anterior, susținută de o creștere de 12,5% a veniturilor de la agenții economici. De asemenea, încasările nete din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, înregistrând o creștere de 25,1% față de anul 2025, influențată de modificările cotelor de TVA. Contribuțiile de asigurări au totalizat 110,86 miliarde lei, înregistrând o creștere de 7,1%, reflectând extinderea bazei de impozitare reglementată prin legislația recentă.
Creșterea Veniturilor Bugetare în Prima Jumătate a Anului 2025
Veniturile din TVA au ajuns la 18 miliarde lei în perioada ianuarie – iunie 2025, în creștere față de 16,41 miliarde lei în aceeași perioadă a anului anterior, marcând o majorare de 9,7%. Acest lucru reflectă angajamentul de a sprijini mediul de afaceri prin restituirea promptă a sumelor cuvenite. Ministerul Finanțelor (MF) a subliniat că „creșterea încasărilor din TVA și contribuții sociale demonstrează consolidarea bazei fiscale și eficientizarea colectării într-un context economic cu ajustări structurale”.
Veniturile din accize au totalizat 23,25 miliarde lei, înregistrând o creștere de 5,9% comparativ cu anul anterior, susținută în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice, care au crescut cu 13,9%. În ceea ce privește veniturile nefiscale, acestea au fost de 24,13 miliarde lei, în scădere cu 15,9%, influențate parțial de efectul de bază generat de încasările suplimentare din aceeași perioadă a anului anterior, incluzând 1,6 miliarde lei din ajutoare de stat recuperate conform Legii nr. 9/2025.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donații au totalizat 30,29 miliarde lei, în creștere cu 20,8% față de 2025, confirmând că finanțările europene contribuie la reducerea presiunii asupra resurselor naționale și asigură susținerea marilor proiecte publice. „Un aspect foarte important pentru economia reală este creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creștere a restituirilor reprezintă un sprijin direct pentru mediul de afaceri, injectând lichiditate imediată în companiile românești, eliminând blocajele din lanțurile comerciale și oferind antreprenorilor predictibilitatea necesară”, a adăugat un reprezentant al ministerului.
Reducerea Cheltuielilor și Eficiența Bugetară
Cheltuielile totale s-au redus semnificativ, de la 19,85% la 18,66% ca pondere în PIB, înregistrând o scădere de 1,19 puncte procentuale comparativ cu anul anterior. În termeni nominali, acestea au ajuns la 383,55 miliarde lei, cu o ușoară creștere de 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe temperarea cheltuielilor curente ale statului, protejând în același timp investițiile publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual.
Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde lei, în scădere cu 3,3 miliarde lei față de primele șase luni din 2025, această reducere fiind generată de limitarea sporurilor și de măsurile de temperare salarială din perioada 2025 – 2026, ponderea acestora în PIB scăzând de la 4,5% la 4%. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut la 49,42 miliarde lei, cu 8,6% mai mult, în principal datorită plăților mai mari destinate sectorului sănătății.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1,4% din PIB. Cheltuielile pentru asistența socială au fost de 126 miliarde lei, în scădere cu 0,5% comparativ cu semestrul I din 2025, având în vedere măsurile prevăzute în Legea nr. 141/2025. Aceste cheltuieli au inclus și compensațiile suportate de bugetul de stat pentru consumul de energie electrică și gaze naturale ale populației, în valoare de 104,30 milioane lei.
Cheltuielile cu subvențiile au totalizat 6,7 miliarde lei, incluzând subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare pentru consumatorii noncasnici, în valoare de 190,79 milioane lei. Alte cheltuieli au fost de 6,82 miliarde lei.
Cheltuieli bugetare și investiții în creștere
Cheltuielile bugetare au înregistrat o reducere de 2,19 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, incluzând burse pentru elevi și studenți, sprijin pentru culte, despăgubiri civile și titluri de plată emise de ANRP. În ceea ce privește proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, acestea au atins un total de 37,17 miliarde lei, acoperind inițiative din cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, precum și subvenții agricole, Fondul pentru Modernizare și PNRR.
Cheltuielile destinate investițiilor, cheltuielilor de capital și programelor de dezvoltare au crescut semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, cu o majorare de 9,52 miliarde lei. Dintre acestea, 70,94% reprezintă investiții finanțate direct din fonduri europene nerambursabile și componente de împrumut din PNRR.
Structura investițiilor evidențiază o orientare clară către sursele comunitare, cu plăți pentru proiectele din fonduri externe nerambursabile, cadrul 2021-2027 și PNRR – granturi și împrumuturi, care în primele șase luni au crescut cu 15,32 miliarde lei, cu 56,32% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025. Această accelerare a finanțării europene a compensat scăderea investițiilor din surse naționale, o scădere de natură tehnică, cauzată de efectul de bază excepțional din primele luni ale anului 2025, când au fost achitate obligații restante pe programe naționale, recapitalizarea Companiei Naționale Carpatica Feroviar SA și plăți specifice în domeniul apărării.