Premierul Ilie Bolojan a prezentat o analiză comparativă a administrațiilor locale din România și alte țări ale Uniunii Europene, subliniind trei dezechilibre majore care afectează eficiența UAT-urilor din România. Acestea includ dependența excesivă de bugetul de stat, veniturile scăzute din taxe și impozite, și faptul că salariile angajaților depășesc veniturile generate. Bolojan a subliniat că unele dintre aceste probleme ar putea fi remediate prin reforma administrației, care va fi realizată prin intermediul Pachetului 3 de măsuri propus.
Analiza administrațiilor locale din România comparativ cu cele din UE
Premierul Ilie Bolojan a prezentat o analiză detaliată a administrațiilor locale din România în comparație cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene, evidențiind trei mari dezechilibre care afectează eficiența unităților administrativ-teritoriale (UAT) din țara noastră. Aceste probleme includ dependența excesivă de bugetul de stat, nivelurile reduse ale veniturilor din taxe și impozite, precum și faptul că salariile angajaților depășesc veniturile generate.
Dezechilibrele din administrația locală
Bolojan a subliniat, în cadrul unei prezentări postate pe paginile sale de socializare, că UAT-urile din România se confruntă cu o mare dependență de transferurile financiare de la bugetul de stat. Conform datelor, veniturile unităților administrativ-teritoriale reprezintă 7,43% din PIB, din care veniturile proprii constituie doar 1,51%. Premierul a explicat că ponderea transferurilor în bugetele locale atinge 83,1%, în contrast cu media de 51,1% în Uniunea Europeană.
În plus, premierul a menționat că veniturile din taxe și impozite locale sunt extrem de scăzute, reprezentând doar 0,74% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 3,68%. Această diferență semnificativă este cauzată de baza fiscală restrânsă, nivelul redus al impozitelor și dificultățile în colectare, ceea ce generează o presiune suplimentară pe transferurile de la bugetul central.
Cheltuielile cu salariile în administrația locală
Un alt dezechilibru important identificat este legat de cheltuielile salariale, care sunt mult mai mari decât veniturile generate la nivel local. Bolojan a subliniat că, în România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale reprezintă 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxe și impozite locale sunt doar 0,74% din PIB. Comparativ, în Uniunea Europeană, cheltuielile cu salariile sunt de 3,59% din PIB, iar veniturile din taxe locale ating 3,68% din PIB, ceea ce sugerează că în celelalte state salariile sunt acoperite din veniturile proprii.
Investițiile la nivel local
Premierul a menționat și investițiile locale, care beneficiază de finanțare din programe naționale și fonduri europene. Astfel, investițiile locale din România sunt estimative la 2,98% din PIB, în comparație cu media de 1,56% din PIB la nivel european, evidențiind o performanță superioară. Cu toate acestea, premierul a menționat că există discrepanțe semnificative între localități, municipiile reședință de județ și cele cu activități economice mai dezvoltate fiind în general în situații mai favorabile, în timp ce alte localități se confruntă cu dezechilibre mai mari.
Concluzie
Premierul Ilie Bolojan a discutat aceste aspecte cu autoritățile locale, subliniind importanța unei reforme a administrației care să abordeze aceste dezechilibre printr-un pachet de măsuri propus.
Reuniune a Grupului de Lucru pentru Repartizarea Impozitelor
Discuțiile de miercuri, desfășurate într-o ședință a unui grup de lucru din cadrul coaliției de guvernare, au avut ca obiect analiza repartizării impozitelor către autoritățile administrației publice locale. La întâlnire au participat și reprezentanți ai acestor administrații, care au fost asigurați că toate sumele colectate din taxe și impozite locale vor rămâne în cadrul unităților administrativ-teritoriale.
Reducerea Presiunii asupra Bugetului Național
În același timp, s-a subliniat necesitatea de a reduce treptat presiunea asupra bugetului național prin ajustarea cotelor de TVA ce revin administrațiilor locale. Pachetul de reformă în administrație, pentru care Guvernul va solicita asumarea răspunderii, este considerat esențial pentru corectarea dezechilibrelor existente și pentru crearea unei administrații mai eficiente și mai orientate spre nevoile cetățenilor.
Beneficiile Pachetului de Reformă
Conform informațiilor furnizate de Guvern, acest pachet va contribui la creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale și va facilita cofinanțarea investițiilor la nivel local. De asemenea, se preconizează o reducere a cheltuielilor de personal în administrațiile care au un număr excesiv de angajați, iar economiile astfel realizate vor fi redirecționate către îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni.
În plus, pachetul de reformă are rolul de a stimula dezvoltarea economică locală, de a descentraliza competențele către autoritățile locale și de a susține performanța în administrație.
