Bolojan avertizează că România ar putea pierde milioane de euro dacă Legea salarizării nu este aprobată. Opinie referitoare la reducerea TVA și a accizei la carburanți.

Anunț privind Legea salarizării

Premierul Ilie Bolojan a declarat că noua Lege a salarizării nu va fi supusă votului final în sesiunea extraordinară a Parlamentului programată pentru săptămâna viitoare. Discuțiile sunt așteptate să se finalizeze în următoarele zile, iar proiectul ar putea fi dezbătut într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august. Această lege este una dintre reformele pe care România și le-a asumat prin PNRR și trebuia adoptată încă din 2023. Însă, procedura a fost întârziată din cauza tensiunilor cu sindicatele și a suspendării procesului de elaborare de către Curtea de Apel București, ca urmare a unei acțiuni inițiate de Federația Sanitas.

„În stadiul actual, este puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare. Discuțiile ar putea fi încheiate în două-trei zile, astfel încât Parlamentul să poată discuta această lege într-o nouă sesiune extraordinară la începutul lunii august”, a declarat premierul Bolojan.

Obiectivele proiectului de lege

Potrivit premierului, proiectul are ca scop reducerea diferențelor salariale dintre instituțiile publice, fără a afecta veniturile actuale. Două treimi dintre salariile din sectorul public ar urma să crească. „Există ministere care au în prezent un nivel de salarizare dublu față de alte ministere. Prin acest proiect, niciun venit nu va scădea”, a afirmat premierul.

Bolojan a subliniat că două treimi dintre salariile din sectorul public ar urma să crească, în timp ce o treime va rămâne temporar la nivelul actual, până la corectarea dezechilibrelor. „La final, vor crește două treimi din salarii, iar o treime va stagna până când cei care beneficiază de salarii mărite vor fi ajunși din urmă de cele două treimi”, a explicat Ilie Bolojan.

Considerații economice

Premierul a menționat că legea este concepută având în vedere posibilitățile economice actuale, fără a recurge la împrumuturi care să depășească nivelul suportabil pentru România. Majorările salariale vor fi corelate cu evoluția economică. Cheltuielile de personal sunt estimate la 166 de miliarde de lei în acest an, echivalentul a 8,1% din PIB, și la aproximativ 174 de miliarde de lei anul viitor, reprezentând 7,9% din PIB. Bolojan a precizat că acest nivel a fost discutat cu reprezentanții Comisiei Europene.

Impactul neadoptării proiectului

Premierul a subliniat că, în timpul negocierilor, au apărut discuții referitoare la drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte subsecvente. „Consider că adoptarea proiectului este esențială pentru România. Oferă predictibilitate și echitate. Nerealizarea acestuia ar conduce la o pierdere de 770 de milioane de euro”, a declarat Ilie Bolojan.

Alte proiecte din PNRR

În cadrul ședinței de Guvern, au fost discutate și alte proiecte asumate prin PNRR, inclusiv Codul urbanismului, reforma carierei funcționarilor publici, recompensarea personalului ANAF și vamal pentru încasările suplimentare, precum și inițiativele privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Proiectul de decarbonizare prevede implementarea unor scheme de finanțare pentru înlocuirea sistemelor de încălzire pe lemne cu randament scăzut cu soluții mai eficiente, precum pompele de căldură și sistemele geotermale sau fotovoltaice. Executivul analizează și un proiect pentru reglementarea investițiilor în hidrogen.

Premierul a menționat că România ar urma să încaseze granturi.

Investiții de 4,6 miliarde de euro în următoarele trei luni

Ilie Bolojan a subliniat că PNRR nu reprezintă un obiectiv în sine, ci un instrument destinat dezvoltării României. În ceea ce privește proiectul referitor la incompatibilități și activitatea ANI, premierul a menționat că Guvernul va susține obligativitatea publicării declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor, după ce această prevedere a fost eliminată din forma propusă în Parlament.

Reluarea activității ANCPI

Premierul a anunțat că autoritățile lucrează la remedierea atacului cibernetic care a afectat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Conform evaluărilor inițiale efectuate de STS, SRI și DNSC, datele referitoare la proprietăți nu au fost compromise. Bolojan a estimat că activitatea Agenției se va relua în cursul săptămânii viitoare, în condițiile în care aplicația ANCPI va fi transferată în cloud-ul guvernamental.

Prelungirea contractelor afectate de blocaj

În Parlament se va discuta, de asemenea, despre prelungirea valabilității contractelor și antecontractelor afectate de blocaj, astfel încât beneficiarii să nu piardă dreptul la TVA redusă.

Analiza deblocării posturilor din Sănătate

Bolojan a declarat că solicitările de angajare din sistemul sanitar vor fi aprobate doar după o analiză detaliată. Din totalul de 193.000 de angajați, Guvernul a primit cereri pentru deblocarea a 26.000 de posturi. Premierul a specificat că, din cele 132.000 de paturi din spitale, 90% sunt în sectorul public, iar gradul mediu de ocupare este de 65%. De asemenea, 65% reprezintă și ponderea cheltuielilor de personal în bugetele spitalelor, iar managerii de spital primesc două treimi din salarii chiar și în absența pacienților.

Analiza Ministerului Sănătății și CNAS

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să finalizeze până luni o analiză privind spitalele cu cheltuieli de personal peste media națională sau cu un grad de ocupare a paturilor sub medie, acestea urmând să fie depunctate când solicită angajări.

Reducerea TVA și a accizei la carburanți

Referitor la posibilitatea reducerii TVA sau a accizei la carburanți, Bolojan a explicat că Guvernul nu poate efectua modificări directe asupra acestor taxe, fiind necesară o intervenție legislativă în Parlament. El a menționat că modificările legale trebuie să fie analizate cu atenție pentru a evita problemele de aprovizionare pe piață. O intervenție legislativă în acest domeniu trebuie să fie realistă și să țină cont de condițiile actuale din piață pentru a nu genera o criză de aprovizionare.