Bolojan atrage atenția asupra riscului de a pierde 770 de milioane de euro pentru România, în cazul în care Legea salarizării nu este aprobată.

Anunțul premierului despre Legea salarizării

Premierul Ilie Bolojan a comunicat că noua Lege a salarizării nu va fi supusă votului final în sesiunea extraordinară a Parlamentului programată pentru săptămâna viitoare. Discuțiile referitoare la acest proiect ar urma să se finalizeze în curând, iar o nouă sesiune extraordinară ar putea avea loc la începutul lunii august pentru a dezbate legea. Această lege este una dintre reformele asumate de România prin PNRR și trebuia adoptată încă din 2023. Procedura a fost întârziată din cauza tensiunilor cu sindicatele și a suspendării procesului de elaborare de către Curtea de Apel București, ca urmare a unei acțiuni formulate de Federația Sanitas.

Detalii despre proiectul de lege

„Având în vedere etapa în care ne aflăm, este puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare. Discuțiile ar putea fi finalizate în două-trei zile, astfel încât să putem discuta această lege într-o nouă sesiune extraordinară la începutul lunii august”, a declarat premierul Bolojan. Conform acestuia, scopul proiectului este de a reduce diferențele salariale dintre instituțiile publice, fără a diminua veniturile existente. Se preconizează că două treimi dintre salariile din sectorul public vor crește.

Reducerea inegalităților salariale

„Există ministere care au în prezent un nivel de salarizare dublu comparativ cu alte ministere. Prin acest proiect, nu se va reduce niciun venit”, a afirmat premierul. Bolojan a explicat că două treimi dintre salariile din sectorul public vor suferi creșteri, în timp ce o treime va rămâne temporar la nivelul actual până la corectarea dezechilibrelor. „La final, vor crește două treimi din salarii, iar o treime va rămâne constantă până când cele cu salarii mai mici vor ajunge la un nivel similar”, a adăugat el.

Aspecte economice și impactul asupra bugetului

Premierul a subliniat că legea este concepută în funcție de capacitățile economiei actuale, fără a se recurge la împrumuturi ce ar depăși nivelul suportabil pentru România. Majorările salariale vor fi corelate cu evoluția economică. Cheltuielile de personal sunt estimate la 166 de miliarde de lei în acest an, reprezentând 8,1% din PIB, și la aproximativ 174 de miliarde de lei în anul următor, adică 7,9% din PIB. Bolojan a menționat că acest nivel a fost discutat și cu reprezentanții Comisiei Europene.

Negocieri și consecințe

Premierul a mai adus în discuție aspecte legate de drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte subsecvente, afirmând: „Consider că adoptarea proiectului este esențială pentru România, deoarece aduce predictibilitate și echitate. Neadoptarea acestuia ar putea conduce la o pierdere de 770 de milioane de euro”.

Alte proiecte asumate prin PNRR

În cadrul ședinței de Guvern, au fost discutate și alte proiecte asumate prin PNRR, inclusiv Codul urbanismului, reforma carierei funcționarilor publici, recompensarea personalului ANAF și vamal pentru încasările suplimentare, precum și inițiativele de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire. Proiectul de decarbonizare include realizarea unor scheme de finanțare pentru înlocuirea sistemelor de încălzire pe lemne cu soluții mai eficiente, cum ar fi pompele de căldură și sistemele geotermale sau fotovoltaice. De asemenea, Executivul analizează un proiect pentru reglementarea investițiilor în hidrogen. Premierul a subliniat că România ar urma să încaseze granturi semnificative.

Investiții de 4,6 miliarde de euro în următoarele trei luni

Ilie Bolojan a subliniat că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu reprezintă un obiectiv în sine, ci o unealtă esențială pentru dezvoltarea României.

Transparență în declarațiile de avere

Referitor la proiectul de reglementare a incompatibilităților și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), Bolojan a menționat că Guvernul va susține publicarea declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor, având în vedere că această măsură a fost eliminată din varianta inițială a legii în Parlament.

Reluarea activității ANCPI

Premierul a anunțat că autoritățile lucrează la remedierea atacului cibernetic care a afectat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Primele evaluări efectuate de STS, SRI și DNSC indică faptul că datele despre proprietăți nu au fost compromise. Bolojan estimează că activitatea agenției va fi reluată în cursul săptămânii viitoare, iar aplicația ANCPI va fi transferată în cloud-ul guvernamental.

Prelungirea contractelor afectate de blocaj

În Parlament se va discuta și despre prelungirea valabilității contractelor și antecontractelor afectate de blocaj, pentru a asigura beneficiarii că nu își vor pierde dreptul la TVA redusă.

Analiza angajărilor în Sănătate

Premierul a declarat că cererile de angajare din sistemul sanitar vor fi aprobate doar după o analiză atentă. În total, Guvernului i-au fost solicitate 26.000 de posturi din cele 193.000 existente. Bolojan a menționat că 90% din cele 132.000 de paturi din spitale se află în sectorul public, cu un grad mediu de ocupare de 65%. De asemenea, 65% reprezintă și ponderea cheltuielilor de personal în bugetele spitalelor. Premierul a subliniat că managerii de spital primesc două treimi din salarii chiar și în absența tratamentului pacienților.

Analiza ministerială în Sănătate

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt așteptate să finalizeze o analiză până luni. Spitalele cu cheltuieli de personal care depășesc media națională sau cu un grad de ocupare a paturilor sub medie vor fi depunctate în procesul de solicitare a angajărilor.