Bolojan: Am instituit stare de alertă la nivel național pentru luna august
În România, a fost declarată stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca urmare a scăderii producției de energie electrică. Anunțul a fost făcut vineri de premierul interimar Ilie Bolojan, care a evidențiat preocupările legate de această situație. Autoritățile monitorizează atent dezvoltarea condițiilor energetice și iau măsuri pentru a gestiona impactul asupra consumului de energie.
Stare de alertă națională din cauza scăderii producției de energie
În luna august, a fost declarată stare de alertă la nivel național, ca urmare a reducerii semnificative a producției de energie electrică, cauzată de secetă și de debitele scăzute ale râurilor, în special pe fluviul Dunărea. Potrivit premierului interimar, această situație a condus la o scădere a debitelor Dunării la mai puțin de jumătate din valorile normale pentru această perioadă, ajungând la 1.600 mc/s, cu perspectiva de a scădea și mai mult în zilele următoare.
Un efect direct al acestei situații a fost scăderea nivelului apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă, ceea ce a determinat oprirea temporară a primei unități a centralei. Premierul a subliniat că o situație similară se regăsește și în Ungaria, ambele țări reducând astfel capacitatea de producție a energiei nucleare la jumătate.
În lumina tendinței de scădere, există riscul semnificativ ca și cea de-a doua unitate a centralei de la Cernavodă să fie oprită, ceea ce ar putea duce la pierderi de aproximativ 20% din producția națională de energie electrică. Aceasta reprezintă o pierdere considerabilă, având în vedere că este o sursă importantă de energie constantă, inclusiv în orele de vârf, când consumul crește semnificativ.
De asemenea, reducerea debitelor râurilor limitează capacitatea de producție a hidrocentralelor, care pot depăși cu greu 1.000 de megawați pe zi. În prezent, cu un consum normal de peste 7.000 de megawați, se estimează că se impune importarea a aproximativ 1.700 de megawați în orele de seară. Dacă și a doua unitate de la Cernavodă ar fi oprită, ar fi necesară importarea a peste 2.500 de megawați pentru a menține echilibrul sistemului energetic.
Premierul interimar a menționat că discuțiile cu țările vecine sunt esențiale pentru asigurarea funcționării normale a sistemului energetic național. Interconexiunile și importul de electricitate din țările cu capacități excedentare sunt cruciale. Recent, s-au purtat discuții cu vicepremierul Ucrainei pentru a obține suport din partea centralelor nucleare ucrainene în perioada următoare. Transelectrica și Nuclearelectrica vor negocia un ajutor de urgență din partea Ucrainei, în special pentru orele de seară, iar discuții similare au loc și cu reprezentanți din Bulgaria și Grecia pentru a maximiza sursele de energie electrică necesare.
În concluzie, toate centralele din țară au primit instrucțiuni să funcționeze la capacitate maximă, inclusiv centralele pe gaz, pentru a face față provocărilor actuale în domeniul energetic.
Producția de energie în marile orașe
Se intenționează creșterea producției de energie prin cogenerare în marile orașe și prin centrale pe cărbune, cu scopul de a adăuga între 100 și 200 de megawați la producția din aceste surse. Centralele hidroelectrice vor opera în principal în orele de seară, asigurând un aport semnificativ în cazul unui deficit energetic.
Autorizarea capacităților de producție
ANRE și Transelectrica au demarat proceduri de urgență pentru autorizarea capacităților finalizate și aflate în faza de obținere a autorizațiilor de exploatare, astfel încât acestea să poată intra rapid în producție. Printre acestea se numără fotovoltaice, eoliene și capacități de stocare, cu peste 400 de megawați autorizați recent, o treime dintre aceștia provenind din capacități de stocare.
Menținerea funcționării centralei de la Cernavodă
Un aspect esențial este păstrarea în funcțiune a grupului doi de la Cernavodă. Guvernul a alocat, printr-o hotărâre, șapte milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, având ca scop executarea unor lucrări necesare în zona aducțiunii dinspre Cernavodă. Aceste lucrări vizează menținerea nivelului apei în bazinul de aducțiune, esențial pentru pompele de răcire ale centralei, chiar și în condițiile de scădere a debitelor Dunării.
Colaborarea între instituții
Bolojan a subliniat necesitatea colaborării între instituțiile implicate, precum canalele navigabile și Apele Române, pentru a asigura dragajul în zonă. Se analizează și posibilitatea scufundării unor barje pentru a redirecționa fluxul principal de apă către zona respectivă.
Apetitul pentru economisirea energiei
Premierul a accentuat importanța economisirii voluntare a energiei în orele de seară, în special în contextul deficitului energetic. A fost făcut un apel către cetățeni, companii și autorități publice pentru a planifica reduceri voluntare ale consumului. Principalelor consumatori din România le-a fost notificată această posibilitate, iar luni este programată o întâlnire pentru a discuta planificările necesare.
Prognozele meteo și impactul asupra consumului
Estimările actuale, pe fondul secetei și al prognozelor meteo, sugerează că nu se vor înregistra precipitații semnificative în următoarele două săptămâni. Creșterea temperaturilor ar putea determina un consum de energie de până la 8.000 de megawați pe zi în orele de seară. În acest context, fiecare megawatt economisit devine foarte important.