În România, inițiativele destinate adaptării la schimbările climatice sunt adesea complicate de un sistem complex de fonduri europene și de implicarea unor firme cu reputație discutabilă. Acest peisaj haotic poate crea dificultăți în implementarea eficientă a proiectelor, afectând astfel progresul în domeniul sustenabilității. Deși resursele financiare sunt disponibile, gestionarea lor adecvată și transparența în colaborările cu diverse companii rămân provocări majore. În consecință, eforturile de a combate efectele schimbărilor climatice pot fi întârziate sau compromise de aceste obstacole administrative și financiare.
Investiții în proiecte vitale din PNRR și Fondurile de Coeziune
În ultimii ani, mai multe companii cu legături politice, care prezintă indicatori financiari de risc sau sunt implicate în scandaluri, au beneficiat de fonduri din PNRR și din Fondurile de Coeziune pentru proiecte esențiale. Totuși, implementarea acestor proiecte rămâne incertă, iar rezultatele sunt neclare. Statul nu dispune de o bază de date centralizată care să faciliteze investițiile și monitorizarea progresului acestora.
Majoritatea proiectelor active sunt vechi, fiind inițiate în exercițiul financiar anterior. O excepție o constituie lucrările finanțate din PNRR, cum ar fi reabilitarea barajelor și digurilor; însă, și acestea au suferit pierderi de finanțare din cauza întârzierilor birocratice. De exemplu, Apele Române avea în plan reabilitarea a 13 baraje și 408 km de diguri, dar a semnat contracte doar pentru acumularea Leșu și polderul Sălard, iar finanțarea a fost redusă de la 340 milioane euro la 33 milioane euro.
Lucrările la barajul Leșu sunt efectuate de un consorțiu de firme, printre care se numără Socot SA și Controlsoft Automatizare SRL, aceasta din urmă având legături cu companii maghiare și colaborări cu statul român. Un alt proiect afectat este cel dedicat insulelor ecologice digitalizate, care prevede instalarea a aproape 14.000 de unități. Din cauza întârzierilor și problemelor tehnice, se estimează că până în iunie 2026 vor fi montate doar 5.000 de insule, cu o pierdere de 70% din bugetul inițial. Printre furnizorii implicați se numără Europlast România și Ax Perpetuum, firme cunoscute pentru afacerile lor cu statul și legăturile politice sau financiare controversate.
Centrele de competență pentru adaptare, care beneficiază de milioane de euro prin PNRR, colaborează cu universități și firme private, unele având un istoric controversat sau fiind în insolvență. DTEClima, coordonat de Universitatea Politehnică București, primește 3,8 milioane euro, dar parteneri precum Investigații Medicale Praxis SRL sau GreenSoft Iași au fost implicați în afaceri discutabile sau au legături politice.
