Autorizări false cu ștampila Consiliului Județean Bihor pentru investiții de 7,1 milioane de lei. Primarul PNL din Spinuș a fost declarat nevinovat, iar fosta primăriță PSD din Brusturi a scăpat prin prescripție.

Clasarea dosarului în cazul fostei primărițe din Brusturi și a primarului din Spinuș

Dosarul în care Livia Bârlău, fosta primăriță din Brusturi, și Alexandru Fonai, primarul din Spinuș, erau acuzați de obținerea ilegală a peste 7,1 milioane de lei prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2 a fost clasat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Această soluție de clasare îi exonerează și pe omul de afaceri Gabriel Mirghiș, anchetat pentru complicitate, precum și pe fratele său, Ioan-Marinel Mirghiș. De asemenea, procurorii nu au reușit să demonstreze suspiciunile legate de presupusele șpăgi între firma lui Gabriel Mirghiș și cea a mamei fostei primărițe.

Contextul anchetei

Acuzațiile au fost formulate în urma perchezițiilor efectuate în toamna anului 2021 la Primăriile Brusturi și Spinuș, dar și la alte patru locații din Bihor și Sălaj. Acestea au avut ca scop verificarea modului în care au fost gestionate contractele finanțate prin PNDL 2, existând suspiciuni de fraudă.

Nereguli și documente false

La acel moment, procurorii au acuzat cei doi primari de utilizarea unor documente false în fața finanțatorului, care a decontat 4.383.983 de lei pentru proiectul „Alimentare cu apă în comuna Brusturi” și 3.104.479 de lei pentru „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere în comuna Spinuș”. Erau implicate două autorizații de construire, care, deși păreau emise de Consiliul Județean Bihor, erau, de fapt, contrafăcute și depuse de Gabriel Mirghiș, conducătorul firmei M-Procons Stil SRL, responsabilă pentru ambele lucrări.

Descoperirile anchetatorilor

Procurorii au identificat că autorizațiile false pentru cele două lucrări au fost trimise Ministerului Dezvoltării în aceeași zi, 17 aprilie 2019, având un format identic și părând a fi realizate de aceeași persoană. De asemenea, s-a stabilit sursa semnăturilor și a ștampilei Consiliului Județean Bihor, reproduse pe autorizațiile falsificate. Ultimele pagini ale documentelor au fost copiate din două autorizații autentice emise anterior pentru alte lucrări din comuna Brusturi, păstrate în biroul fostei primărițe.

Decizia instanțelor

Pe lângă ancheta penală, Ministerul Dezvoltării a cerut celor două primării să returneze banii, însă administrațiile locale au contestat cererea în instanță și au obținut câștig de cauză. Judecătorii au stabilit că legea nu impune depunerea autorizației de construire la momentul decontării. Având în vedere că lucrările au fost realizate de firmele fraților Mirghiș și fondurile utilizate au fost direcționate către investițiile aprobate, comunele nu aveau obligația de a restitui sumele. Astfel, hotărârile definitive ale instanțelor au subminat baza acuzării, iar lipsa unui prejudiciu și a unei încasări „pe nedrept” a dus la căderea acuzației de obținere ilegală de fonduri.

Clasarea dosarului de către Parchetul Bihor

Parchetul Bihor a decis clasarea întregului dosar, conform ordonanței emise pe 24 septembrie. În document, se menționează că edilul PNL din Spinuș, Alexandru Fonai, nu a fost găsit vinovat, anchetatorii neavând dovezi care să susțină că acesta ar fi știut că autorizația depusă la dosarul de finanțare era falsificată. Martorul care l-a incriminat a schimbat declarațiile de trei ori, inițial susținând că autorizația a fost prezentată la primărie fără ca Fonai să fie prezent, apoi afirmând că edilul era de față, pentru ca în final să recunoască că a văzut doar ordinul de începere a lucrărilor în biroul acestuia.

De asemenea, secretarul comunei a precizat că un reprezentant al firmei de proiectare se ocupa de pregătirea documentelor pentru decontare și de trimiterea acestora către Ministerul Dezvoltării. Procurorul a concluzionat că „în cauză există dubii rezonabile” că Fonai ar fi cunoscut existența unei autorizații false printre actele transmise ministerului, motiv pentru care toate acuzațiile împotriva sa au fost retrase.

Cazul Liviei Bârlău și autorizațiile reale

În contrast cu situația lui Fonai, în cazul Liviei Bârlău, anchetatorii au considerat că aceasta a pus la dispoziția lui Mirghiș autorizațiile autentice utilizate la falsificare. Instanțele au stabilit că Primăria Brusturi avea dreptul la suma de 4.383.983 de lei decontată pentru lucrările de alimentare cu apă, astfel că banii nu au fost obținuți pe nedrept. Falsificarea și utilizarea autorizației nu vor mai fi judecate, cercetările fiind clasate din cauza prescripției răspunderii penale.

Investigații privind mita mascată

De asemenea, ancheta a vizat afacerile familiei fostei primărițe PSD din Brusturi, care a fost condamnată la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru tentativă de omor. În 2019, firma Road Design ASP SRL, condusă de mama acesteia, a raportat livrări de mărfuri în valoare de 38.500 de lei către societatea M-Procons Stil SRL, implicată în proiectul de alimentare cu apă. Procurorii au suspectat că aceste tranzacții reprezentau o șpagă mascată pentru atribuirea contractului și decontarea prioritară a facturilor, însă suspiciunile nu au putut fi dovedite, iar această parte a dosarului a fost clasată.

Extinderea cercetărilor la Negreni

Cercetările s-au extins și asupra unei investiții de alimentare cu apă în localitățile Negreni și Bucea (județul Cluj), finanțată prin PNDL 2. În acest caz, au fost vizate persoanele din conducerea comunei Negreni, inclusiv primarul Dorin-Constantin Manea, funcționara Simona-Veronica Pavel și omul de afaceri Ioan-Marinel Mirghiș, reprezentant al firmei executante Giacomelli SRL.

Clasarea cazului de autorizație de construire falsificată în Negreni

O autorizație de construire falsificată, care pretindea că a fost emisă de Consiliul Județean Cluj în februarie 2019, a fost investigată de autorități. Aceasta era însoțită de un ordin de începere a lucrărilor, care, conform verificărilor, a fost întocmit de către o angajată a primăriei, Simona-Veronica Pavel. Anchetatorii au examinat și decontarea sumei de 316.515,81 lei pentru proiectarea investiției, având suspiciuni că documentația tehnică a fost antedatată. Totuși, cercetările au arătat că serviciile de proiectare au fost efectiv realizate.

Ministerul Dezvoltării a transferat Primăriei Negreni aproximativ 1,69 milioane de lei, sumă asupra căreia procurorii au instituit inițial măsuri asigurătorii. În motivarea clasării, procurorii au subliniat că investiția a fost complet finalizată și că lucrările, deși începute fără autorizație, au fost suspendate până la obținerea documentelor necesare. Astfel, procurorii au decis clasarea și în ceea ce privește faptele investigate la Negreni, reținând aceleași argumente utilizate în cazul a două primării din Bihor: autorizația de construire nu era o condiție esențială pentru decontări, serviciile de proiectare au fost efectuate, iar rețeaua de apă a fost construită integral.