Asistenții conversaționali bazati pe AI pot influența opiniile alegătorilor, conform a două studii științifice.
Conform unor studii recente publicate, asistenții conversaționali alimentați de inteligența artificială au capacitatea de a influența alegătorii în ceea ce privește schimbarea afilierii politice. Această influență se manifestă chiar și în condițiile în care informațiile pe care le folosesc aceste programe sunt inexacte. Concluziile sugerează că AI-ul poate avea un impact semnificativ asupra deciziilor politice ale cetățenilor, subliniind potențialul său de a modela opiniile publice prin intermediul mesajelor transmise. Aceste descoperiri ridică întrebări importante despre etica utilizării inteligenței artificiale în campaniile electorale și despre responsabilitatea platformelor care le implementează.
Studiile relevă influența asistenților conversaționali asupra votului
Două studii recente, publicate în revistele Science și Nature, au descoperit că anumiți alegători își modifică opțiunea de vot după interacțiuni cu asistenți conversaționali concepuți pentru a-i convinge pe utilizatori. Sondajele realizate în Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Polonia au implicat întrebări despre preferințele pentru un candidat față de altul, utilizând o scală de la 0 la 100.
Experimentele efectuate cu modele de inteligență artificială generativă, cum ar fi GPT-4 de la OpenAI și alternativa sa chineză DeepSeek, au demonstrat că aceste programe pot influența opiniile politice ale participanților. De exemplu, susținătorii republicanului Donald Trump și-au crescut opțiunea de vot cu 4 puncte în comparație cu adversara sa democrată, Kamala Harris. Studiile similare realizate pe susținătorii candidaților din opoziție din Canada și Polonia au arătat variații și mai mari, respondenții schimbându-și opiniile cu până la 10 puncte după discuțiile cu asistenții AI.
David Rand, profesor de științe informaționale la Universitatea Cornell și unul dintre autorii principalelor studii, a afirmat că aceste efecte pot influența un număr considerabil de decizii de vot. „Când am întrebat oamenii cum ar vota dacă alegerile s-ar desfășura astăzi, aproximativ unul din zece respondenți din Canada și Polonia și-a modificat părerea,” a declarat el. În Statele Unite, aproximativ unul din 25 a procedat similar, subliniind totuși că „intențiile de vot nu reflectă întotdeauna voturile reale” exprimate la urne.
Studiile au evidențiat că tactica cea mai frecvent utilizată de chatboturi pentru a-i convinge pe utilizatori a fost politețea și furnizarea de dovezi, chiar dacă, într-o mică proporție, informațiile oferite erau inexacte. Chatboturile care nu foloseau dovezi factuale s-au dovedit a fi mult mai puțin persuasive în influențarea opțiunilor de vot. O monitorizare a participanților efectuată la o lună după interacțiune a arătat că efectul persuasiv s-a redus semnificativ, ajungând la jumătate în Regatul Unit și cu două treimi în Statele Unite. „În științele sociale, orice dovadă a unui efect persistent după o lună este relativ rară,” a subliniat David Rand.